MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ministrul Justiției, prins „la furat”
Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a lui 1Radu Marinescu, este plagiată, scrie PressOne n cum se apără ministrul
Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, este plagiată, relatează PressOne. Potrivit analizei, cel puţin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul ”Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” conţin text copiat din alţi autori. Este vorba despre 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.
Radu Marinescu a obţinut titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.
Cea mai mare parte a conţinutului plagiat provine din alte trei lucrări, iar în unele situaţii calupurile de text preluat cuvânt cu cuvânt se întind chiar şi până la 25 de pagini consecutive, susţine PressOne într-o investigaţie realizată de jurnalista Emilia Şercan, care a dezvăluit plagiate şi titluri academice obţinute prin fraudă în cazul mai multor persoane publice.
Conform PressOne, tehnica de preluare neautorizată de conţinut folosită de actualul ministru al Justiţiei este cea mai des întâlnită în tezele de doctorat ale demnitarilor români: plagiatul copy-paste. Această tehnică se referă la copiatul cuvânt cu cuvânt al unui text, fără ca acesta să fie marcat cu ghilimele - semnele care demarchează un text preluat - şi fără a fi atribuit autorului original.
Cea mai mare parte a conţinutului descoperit ca fiind plagiat în lucrarea de doctorat a lui Radu Marinescu provine dintr-un volum care nu a fost citat nicio singură dată în întreg conţinutul tezei de doctorat a ministrului Justiţiei Radu Marinescu şi nici nu a fost inclus în Bibliografie. Volumul se intitulează Înscrisurile. Mijloace de probă în procesul civil, apărut în 1998 la Editura All, semnat de Florea Măgureanu – fost profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americane. Este vorba despre 62 de pagini din cele 140 în care există conţinut plagiat. O altă lucrare din care a plagiat Radu Marinescu are titlul Probele în procesul civil şi a apărut sub semnătura Mariei Fodor la Editura Universul Juridic, în 2006. Cele 26 de pagini de text plagiat în teza ministrului Justiţiei din această lucrare au fost copiate cu tot cu note de subsol
Alte 53 de pagini din doctoratul lui Radu Marinescu sunt plagiate din lucrarea Probele în procesul civil, apărută în anul 1996 la Editura AnkaRom din Iaşi şi semnată de Radu Dumitru şi Dan Tudurache. Lucrarea nu a fost citată nici măcar o singură dată în întreg conţinutul tezei de doctorat a ministrului Justiţiei Radu Marinescu şi nici nu a fost inclusă în Bibliografie.
Ministrul Radu Marinescu a negat, într-o declaraţie dată pentru PressOne, că a încălcat standardele de realizare a unei lucrări ştiinţifice. “Eu nu consider că am plagiat. Asta pot să vă spun”, a susţinut Marinescu. El a mai declarat că şi-a elaborat teza “în conformitate cu normele timpului şi sub coordonarea unui profesor academician reputat”.
PressOne notează că “normele timpului” încadrau plagiatul în categoria formelor de fraudă academică la momentul la care Marinescu şi-a susţinut teza de doctorat, în 2009, inclusiv prin lege, nu doar prin prevederi academice. ”Ministrul Radu Marinescu îşi justifică furtul academic invocând - asemenea unei întregi pleiade de plagiatori aflaţi în funcţii publice care l-au precedat - o presupusă „lipsă a normelor” şi o presupusă „lipsă a legislaţiei”. Ce susţine Marinescu, în discuţia avută cu PressOne, este fals: în 2009, atât normele academice, cât şi legea, prevedeau evidenţierea prin semnele ghilimelelor a porţiunilor copiate din lucrările altor autori”, conchide sursa citată.
„Articol defăimător”
Ulterior, Radu Marinescu a declarat că a respectat „îndrumările şi standardele de etică şi calitate ştiinţifică, în conformitate cu legislaţia din acel moment” şi că lucrarea a fost evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat şi de CNATDCU, „conform tuturor rigorilor”, fără a i se „semnala vreo neconformitate”.
„De ce acum? De ce eu? Într-un articol defăimător şi plin de contradicţii, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc), articol care insistă repetat pe procedura privind selecţia procurorilor, declanşată de MJ cu doar câteva zile în urmă (a propos de ce eu şi de ce acum), fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, dna jurnalist Sercan Emilia mă acuză de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut!”, a scris luni Radu Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Justiţiei mai spune că a absolvit, „ca şef de promoţie, cu studii la zi şi fără vreo întrerupere”, Facultatea de Drept a Universităţii de stat din Craiova, că a intrat în avocatură imediat după absolvirea facultăţii, profesând „neîntrerupt” timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, „competenţa” sa profesională „fiind recunoscută şi prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive” şi că a reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internaţional în cadrul Federaţiei Barourilor Europene.
Ministrul Justiţiei precizează că nu deţine o catedră universitară, ci este „doar colaborator extern (cadrul didactic asociat) al Universităţii din Craiova”. „Cu privire la susţinerile doamnei jurnaliste Şercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate ştiinţifică ale lucrării, precum şi de legalitate, este necesar să precizez că respectivele standarde s-au stabilit şi validat de către Comisia de doctorat si CNATDCU, conform legii atunci în vigoare. În măsura în care cineva le contestă, chiar şi după aproape 20 de ani, are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor în drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegaţii mediatice, chiar bizare (aş fi plagiat, dar în subsol apare că sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat şi pe care i-au citat şi autorii despre care se susţine că ar fi fost preluaţi, unele texte sunt de fapt reformulate juridic aşadar nu preluate copy paste cum suna acuzaţia, dar ar putea exista chipurile o conspiraţie cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, că as fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, că am fi prezentat speţe mai vechi în condiţiile în care tratăm despre codurile vechi etc)”, explică Marinescu.
El aminteşte, în acest context, că, potrivit deciziei nr. 364, din 8 iunie 2022, a Curţii Constituţionale (obligatorie), „aceste standarde nu pot fi reexaminate cu relevanţă juridică, în contextul succesiunii în timp a legilor, sub aspectul valorii ştiinţifice a lucrării, neexistând niciun temei constituţional sau legal în acest sens”.
Și PSD a anunţat ieri că îl susţine pe ministrul Justiţiei, în scandalul plagiatului şi a denunţat o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea şefilor parchetelor. ”Dacă demersul ar fi fost de bună credinţă, acuzaţiile la adresa ministrului ar fi fost formulate în momentul numirii sale la conducerea Ministerului Justiţiei, nu fix acum când a declanşat procedurile legale pentru numirea şefilor de parchete, afirmând că nu va permite imixtiuni politice!”, precizează social-democraţii într-un comunicat oficial. ”Nu poţi acuza pe cineva că a încălcat o lege care nu era în vigoare la acel moment! O persoană nu se poate substitui instituţiilor în drept ale statului şi nu poate da verdicte care contrazic în mod vădit hotărârile oficiale ale acestor instanţe, cu atât mai puţin atunci când persoana în cauză este ea însăşi o impostoare şi şi-a plagiat propria lucrare de licenţă. Ca atare, PSD îi acordă ministrului Radu Marinescu susţinerea politică totală pentru îndeplinirea mandatului şi se va opune categoric oricăror tentative de subordonare politică a Justiţiei”, precizează PSD.
ANOSR - Un student are nevoie de mai mult de 2.000 de lei pe lună
O analiză realizată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) arată că un student are nevoie de cel puţin 2.000 de lei pe lună pentru a se menţine la studii, 57% din această sumă fiind asigurată de către părinţi. Bursa socială este de doar 925 de lei, dar după măsurile de austeritate de anul trecut 44.000 de studenţi nu mai beneficiază de ea, susţine organizaţia.
”Cât costă să fii student? - peste 2.000 lei lunar. Analiza clarifică situaţia costurilor minime pe care un student le are în fiecare lună pentru a se menţine la studii, situaţia sprijinului oferit de stat acestora, explicând totodată importanţa creşterii procentului de populaţie cu studii superioare şi sprijinului acordat acestora pe parcursul întregului proces educaţional, dar şi avantajele acestor măsuri la nivelul statului”, arată, luni, ANOSR, într-un comunicat de presă.
”Anul 2025 a marcat începutul austerităţii în educaţie, anul tăierii fondului de burse cu aproximativ 52%, lăsând peste 40.000 de beneficiari fără sprijin, anul limitării reducerii de 90% a studenţilor la transportul feroviar de la toate rutele la ruta centru universitar - domiciliu, anul în care studenţii de la învăţământul cu taxă au devenit neeligibili pentru burse şi în care statul acordă subvenţii doar pentru 9 luni din cele 12”, au mai transmis studenţii.
Potrivit datelor transmise de ANOSR, cheltuielile unui student sunt de cel puţin 2.027,99 lei în fiecare lună, având următoarele categorii de cheltuieli şi sume minime acordate în acest sens: masă - 1.071,00 lei, cazare - 454,00 lei, materiale de studiu - 68 lei, transport local - 11,99 lei, îmbrăcăminte şi încălţăminte - 234,00 lei și produse de uz casnic şi igienă personală - 189,00 lei.
”România asigură doar un procent de 10% din veniturile lunare ale studenţilor, plasându-se sub media europeană la acest capitol, bună parte dintre venituri fiind asigurate de către părinţi. Bursele reprezintă un sprijin real pentru tineri şi contribuie în privinţa menţinerii acestora în parcursul educaţional, însă aproximativ 44.000 de studenţi au rămas fără burse în urma măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025”, a mai transmis organizaţia.
Percheziţii simultane în Dolj, Buzău şi Londra, la presupuşi proxeneţi care trimiteau tinere în Marea Britanie
Un britanic şi trei români au fost arestaţi preventiv, iar alţi doi români au fost plasaţi sub control judiciar, într-un caz de proxenetism şi constituire a unui grup infracţional organizat ai cărui membri, români şi britanici, care trimiteau tinere, inclusiv rude şi concubine, în Marea Britanie să se prostitueze. Săptămâna trecută, au fost făcute, simultan, percheziţii în judeţele Buzău şi Dolj, dar şi în Londra, la membrii grupării structurate pe pe mai multe paliere, aflate în strânsă conexiune. Cetăţenii britanici au asigurat transportul, supravegherea şi „protecţia” tinerelor pe teritoriul Angliei. Anchetatorii au pus sechestru asigurător pe nouă autoturisme, inclusiv de lux, şi pe mai multe imobile ale membrilor grupului.
Din probatoriul administrat până în prezent a reieşit că, începând cu anul 2020, mai mulţi inculpaţi şi suspecţi, pe criterii de rudenie, au constituit, în judeţul Buzău, o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat ulterior şi alţi membri, inclusiv doi cetăţeni britanici, în scopul obţinerii de importante beneficii financiare din exploatarea sexuală a unor tinere, precizează sursa citată.
Potrivit DIICOT, grupul infracţional organizat a fost structurat pe mai multe paliere, aflate în strânsă conexiune, iar sub coordonarea liderului, membrii au identificat şi recrutat tinere (inclusiv persoane cu care se aflau în legătură de rudenie sau concubinaj), pe care le-au transportat pe teritoriul Marii Britanii, unde le-au determinat să practice sau să continue practicarea prostituţiei sub directă supraveghere şi coordonarea grupării de criminalitate organizată.
În acest context, cetăţenii britanici, membri ai grupării de criminalitate organizată au asigurat transportul, supravegherea şi ”protecţia” tinerelor pe teritoriul Angliei, în Londra şi zona adiacentă. Sumele de bani provenite din activitatea infracţională au fost însuşite, aproape integral, de către gruparea de criminalitate organizată, menţionează DIICOT.
În urma percheziţiilor, a fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra a 9 autoturisme (inclusiv de lux) şi mai multe imobile aparţinând membrilor grupului infracţional organizat. Simultan, autorităţile judiciare din Marea Britanie au pus în aplicare 4 mandate de percheziţie domiciliară, în Londra.
Acuzații că prefectul de Argeș a sărit „peste rând” la spital
Deputatul PNL Argeş Alina Gorghiu a cerut, luni, Prefecturii Argeş să prezinte documente pentru a demonstra că prefectul Ioana Făcăleaţă, acuzată că a sărit ”peste rând”, a fost la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Piteşti în control, nu pentru consult. ”De două zile aflu de la unii colegi din PSD Argeş că e vina oricui, mai puţin a Prefecturii conduse de PSD, pentru ruşinea de întâmplare şi abuzul în funcţie de la Urgenţe. Le recomand să înceteze cu atacurile şi să spună adevărul”, a scris, luni, pe Facebook, Alina Gorghiu.
Gorghiu susţine că ”realitatea este una singură: PNL nu a fost la Urgenţe la ora 23:00, PNL nu a sărit peste rând în faţa pacienţilor cu urgenţe grave, PNL nu a ţipat la oameni aflaţi în suferinţă, PNL nu a minţit, invocând un aşa-zis «control» al prefecturii”. Ghorghiu afirmă că toate aceste fapte aparţin prefectului Ioana Făcăleaţă. ”Ca persoane publice, am făcut ceva elementar şi corect: am sesizat public abuzul în funcţia publică, alături de mulţi alţii; am cerut demisia; am depus două solicitări oficiale în baza Legii 544/2001 – una la Prefectură, una la Spital. Dacă Prefectura Argeş, instituţie condusă de PSD Argeş, nu are nimic de ascuns, să răspundă astăzi, cu documente, nu cu atacuri”, a mai transmis Gorghiu.
În 6 ianuarie, PNL Argeş a cerut demisia prefectului Ioana Făcăleaţă, după ce a fost acuzată de pacienţi că ar fi intrat ”peste rând” la consult în Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti.
Ioana Făcăleaţă susţine însă că lucrurile au fost interpretate greşit şi că a primit sesizări de la cetăţeni privind timpul mare de aşteptare la UPU, motiv pentru care a fost să verifice care este situaţia.
Un sucevean a plătit impozitul cu cinci kilograme de monede
Un bărbat din Suceava a mers la Administraţia finanţelor publice locale pentru a plăti impozitul şi, în semn de protest faţă de majorarea taxelor, a ales să plătească în monede. El s-a filmat şi a postat imaginile pe TikTok. Suceveanul a postat două clipuri video – „Plătiţi-vă taxele part 1” şi „Plătiţi-vă taxele part 2” – în are arată cum a mers la administraţia financiară pentru a-şi plăti dările către bugetul local în monede. El a pregătit de acasă pungi cu sumele exacte pentru plata gunoiului, punând în pungi, amestecate, monede de diverse valori, şi a mers la administraţia financiară spre finalul programului de lucru.
Funcţionara de la ghişeu i-a cerut să aştepte, explicându-i că e nevoie de un cântar care a trebuit adus din trezorerie. „Ne-aţi ajutat foarte mult, nu?” îi spune angajata de la ghişeu, la care contribuabilul îi răspunde: „Păi tocmai! Altundeva nu aveam unde să îi schimb. Ce să fac eu, doamnă, că nu mi-i schimbă nimeni, nicăierea. Ăştia nu-s tot bani româneşti?”.
Angajata îi sugerează bărbatului să schimbe banii la un aparat amplasat la un supermarket, iar acesta glumeşte cu ea: „Haideţi că vă aştept, dacă, mergeţi dumneavoastră şi stau eu aici!”.
„Aţi făcut-o intenţionat, dar nu-i nicio problemă”, spune funcţionara, la care suceveanul răspunde, râzând: „Haideţi, doamnă că nu am făcut intenţionat, credeţi-mă, ăştia-s banii pe care-i am strânşi, că am o grămadă de dări de dat. Nu vă supăraţi pe mine, chiar ăştia-s banii pe are îi am în momentul ăsta, ce să fac cu ei? (...) Nu aveam bani disponibili pentru primărie mai mari, vă spun sincer! Şi aşa am veni cu greu şi ăştia, că-s cinci kilograme. Dar ăştia, măcar îi dau din toată inima, credeţi-mă!”, spune contribuabilul.
El le-a anunţat pe funcţionare că la fel va plăti şi anul viitor şi că, în acest an, mai are de plătit 15.000 de lei, pe care îi va plăti tot în monede, la care una dintre angajate i-a sugerat să vină cu monede de 10 lei.
În postarea de pe reţeaua de socializare el şi-a manifestat „respectul real pentru doamnele de la ghişeu” care au numărat banii. „Număratul trebuia să-l facă şefii!”, a scris contribuabilul.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
Târg de adopții la padocul din Golești: Vrâncenii sunt invitați să adopte câini fără stăpân în acest week-end
De același autor
