MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE:NATO își echipează forțele împotriva unui posibil atac nuclear
Alianța va furniza Ucrainei echipamente de protecție împotriva amenințărilor chimice, biologice și nucleare și își va proteja și forțele desfășurate pe flancul estic împotriva acestor amenințări, s-a decis ieri la summitul NATO n un nou batalion va fi poziționat în RomâniaMoz
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat, ieri, la finalul summitului extraordinar al alianței consacrat conflictului din Ucraina, că liderii NATO au fost de acord să pună la dispoziție sprijin suplimentar Ucrainei și că au fost aprobate patru noi grupuri de luptă inclusiv în România. Stoltenberg a catalogat războiul din Ucraina drept „cea mai mare amenințare asupra securității din generația noastră”, vorbind despre conflictul din Ucraina drept „războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei”.
Jens Stoltenberg a subliniat că țările membre NATO consideră că China nu trebuie să asigure sprijin economic sau militar Rusiei în ceea ce privește invazia din Ucraina. „În schimb, Beijingul ar trebuie să-și exercite influența semnificativă asupra Rusiei și să promoveze o soluție imediată de pace. Aliații au căzut de acord că Belarusul trebuie să înceteze să se comporte ca un complice la invazia lui Putin. Mesajul nostru pentru China este că ar trebui să se alăture restului lumii și să condamne în termeni clari războiul brutal împotriva Ucrainei și să nu sprijine Rusia prin instrumente economice și, desigur, nici militare”, a adăugat Stoltenberg. Acesta a reafirmat că NATO menține „politica ușilor deschise”, arătând că extinderea NATO „a fost un succes istoric, răspândind democrație, libertate și prosperitate în Europa”. Stoltenberg a subliniat că aliații au căzut de acord că este necesară o creștere a cheltuielilor de apărare.
Zelenki: “1% din toate avioanele voastre, 1% din toate tancurile voastre”
Întrebat dacă NATO are probe privind folosire de arme pe bază de fosfor, așa cum acuză Ucraina, secretarul general al NATO a răspuns că există „rapoarte foarte credibile” privind folosirea de arme împotriva civililor și că aceasta reprezintă „o îngrijorare” pentru NATO.
Totodată, întrebat dacă există informații credibile din partea serviciilor secrete cu privire la riscurile privind folosirea de arme biologice, nucleare sau chimice de către Rusa în Ucraina, Stoltenberg a arătat că NATO este „îngrijorată” în privința acestui aspect văzând „retorica, faptul că Rusia încearcă să creeze un pretext, acuzând Ucraina, Statele Unite, aliații NATO că se pregătesc că folosească arme biologice”. El a catalogat drept „absolut false” acuzațiile la adresa Ucrainei și NATO. Stoltenberg a subliniat că folosirea unor agenți chimici sau biologici în lupta din Ucraina ar afecta și cetățeni a unor state membre NATO. „Știm de asemenea că Rusia a folosit agenți chimici împotriva propriei opoziții și i-a folosit anterior pe teritoriul NATO”, mai spune Stoltenberg.
În acest context, el a anunțat că NATO întărește pregătirile aliaților pentru amenințări chimice, biologice, radiologice sau nucleare iar la nivelul NATO a fost activat sistemul de apărare chimic, radiologic, biologic și nuclear.
Stoltenberg a răspuns, întrebat fiind, și solicitării președintelui ucrainean Volodimir Zelensky care a cerut 1% din tancuri, din avioanele NATO, apărare antiaeriană și nave. El a precizat că solicitările liderului ucrainean sunt ascultate cu atenție și că „au luat notă” de mesajul acestuia.
„Aliații NATO asigură sprijin semnificativ Ucrainei și asigurăm arme, sisteme avansate care să îi ajute să tragă în avioane și arme antitanc și alte tipuri de sisteme, inclusiv drone. Nu voi intra în detalii specifice cu privire la tipurile de sisteme pe care le punem la dispoziție, dar ce pot spune este că aliații fac tot ce pot pentru a ajuta Ucraina să se apere, autoapărarea este un drept. Totodată, avem responsabilitatea de a preveni extinderea acestui conflict, să nu devină unul între aliații NATO și Rusia, asta ar fi mai periculos și mai devastator”, a menționat Jens Stoltenberg.
Zelenski a îndeamnat ieri NATO să furnizeze Ucrainei “1% din toate avioanele voastre, 1% din toate tancurile voastre”. “Aveți mii de avioane de luptă, dar încă nu ni s-a dat unul... am apelat la voi pentru tancuri ca să ne putem elibera orașele... aveți cel puțin 20.000 de tancuri... dar nu avem încă un răspuns clar”, a reproșat președintele Ucrainei.
Totuși, Volodimir Zelenski nu și-a reiterat, în acest mesaj adresat summitul NATO, solicitarea ca Alianța să instituie o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucainei. El nu și-a reiterat nici cererea de aderare a Ucrainei la NATO, potrvit unui oficial de rang înalt din cadrul administrației Biden.
Iohannis: „Avem o veste foarte bună”
NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România, a anunțat ieri președintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles. “Avem o veste foarte bună, deja NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România. Este acel grup de luptă pe care l-am solicitat”, a afirmat șeful statului, care a subliniat importanța consolidării Flancului estic al Alianței.
El a amintit că Franța va fi națiune-cadru pentru acest grup. “Urmează negocieri în cadrul NATO, pentru a vedea cine mai trimite trupe în acest grup de luptă, dar sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede deja”, a precizat președintele.
„Vom întări apărarea aliată, liderii au aprobat detașarea celor patru noi batalioane în Bulgaria, Ungaria, Romania și Slovacia, acestea se adaugă celor care existau deja, așa că avem opt batalioane multinaționale acum de la Marea Baltică la Marea Neagră. În întreaga Europă sunt 100.000 de militari americani care sprijină eforturile NATO”, a transmis și Stoltenberg, la finalul summit-ului.
Acesta a explicat că, la summit-ul extraordinar de joi, liderii statelor membre ale NATO au căzut de acord asupra faptului că este nevoie de o „resetare” privind termenii apărării, în fața unei noi realități. Șeful NATO a prezentat deciziile luate privind apărarea terestră, unde în partea de est a alianței vor exista „substanțial mai multe forțe”, apărarea aeriană, anunțând mai multe avioane care vor asigurarea apărarea spațiului NATO, și pe mare, unde vor exista submarine și „un număr semnificativ” de nave de luptă.
Tiger Team, echipa specială de la Casa Albă
Casa Albă a constituit o echipă de specialiști din domeniul securității - „Tiger Team” - care lucrează la scenariile de răspuns ale Statelor Unite și ale aliaților, în cazul în care Rusia ar folosi arme chimice sau biologice în Ucraina, conform New York Times. Aceste scenarii urmau să fie prezentate de către președintele american Joe Biden la summitul NATO.
Echipa formată de Casa Albă se reunește de 3 ori pe săptămână. „Tiger Team” lucrează la scenarii privind răspunsul Occidentului la eventuala folosire a armelor chimice, biologice sau nucleare de către Rusia, la care Moscova ar putea recurge pe fondul frustrării privind lipsa de progres în Ucraina.
Echipa constituită de Casa Albă analizează și cum ar trebui reacționat în cazul în care Moscova ar decide să atace o țară NATO sau o țară din Europa de Est, precum Republica Moldova sau Georgia, dar și cum ar trebui pregătite țările europene pentru un flux de refugiați fără precedent în ultimele decenii. New York Times mai scrie că în urmă cu o lună aceste scenarii păreau mai degrabă teoretice, dar că acum Occidentul este nevoit să facă planuri și pentru eventualitatea în care Rusia ar apela la cele mai puternice arme din arsenalul său.
Despre Tiger Team scrie și NBC News, care spune că Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, a trimis o notă în 28 februarie în care detaliază modul în care „Tiger Team” ar analiza ceea ce s-ar putea întâmpla în următoarele trei luni de război, scenariile incluzând:
Rusia folosește arme chimice sau biologice, Rusia țintește convoaiele americane care transportă arme în Ucrain, o întrerupere a aprovizionării globale cu alimente și o criză fără precedent a refugiaților.
O pilulă contraceptivă pentru bărbați, eficacitate de 99% în teste pe șoareci
Cercetătorii de la Universitatea Minnesota din Statele Unite au anunțat miercuri că au dezvoltat o pilulă contraceptivă masculină cu o eficacitate de 99% în testele realizate pe șoareci, care nu a provocat efecte secundare vizibile și ar putea fi testată pe oameni până la sfârșitul acestui an.
Aceste rezultate urmează să fie prezentate în conferința de primăvară a Societății americane de chimie. Ele marchează o etapă importantă în evoluția contracepției masculine, care rămâne o practică cu o frecvență marginală în rândul cuplurilor.
Cercetările privind obținerea unei pilule contraceptive pentru bărbați datează încă din perioada autorizării, în anii 1960, a echivalentului său pentru femei, a declarat Abdullah Al Noman, masterand la Universitatea Minnesota, care va prezenta rezultatele acestui studiu în cadrul conferinței.
“Numeroase studii arată că bărbații sunt interesați de o împărțire a responsabilității contracepției în cadrul cuplului”, a declarat el, însă doar două soluții eficiente și recunoscute de către medici există deocamdată: prezervativele și vasectomia - o soluție durabilă, asupra căreia este uneori complicat (și costisitor) să se revină”, a spus el.
Funcționarea pilulei contraceptive feminine se bazează pe hormoni care perturbă ciclul menstrual. Cercetătorii încearcă de multă vreme să dezvolte un echivalent masculin al acestei pilule, utilizând aceeași metodă și acționând asupra unui hormon masculin, testosteronul.
Însă aceste încercări provoacă efecte secundare indezirabile, precum creșteri în greutate, episoade de depresie și creșterea nivelului de colesterol, care cauzează o creștere a riscului de apariție a bolilor cardiace.
Pilula pentru femei provoacă și ea efecte indezirabile - un risc sporit de cheaguri sangvine, în special.
Administrat pe cale orală șoarecilor masculi timp de patru săptămâni, compusul YCT529 a redus drastic producția de spermatozoizi și a avut o eficacitate de 99% în prevenirea sarcinilor, fără să fie observate efecte secundare. Iar la șase săptămâni după oprirea administrării de YCT529, șoarecii au putut din nou să procreeze.
O comercializare a pilulei contraceptive masculine ar putea avea loc în următorii cinci ani.
Fiica lui Lavrov a rămas fără apartamentul de 4 milioane lire sterline din Londra
Rusia a fost lovită de 65 de noi sancțiuni impuse de Marea Britanie, într-o mișcare gândită să vizeze „industrii strategice și persoane cheie”, potrivit Ministerului de Externe. Astfel, printre noii afectați se numără șase bănci și o companie de apărare care produce drone, precum și Grupul Wagner, despre care Marea Britanie a spus că ar fi fost însărcinat cu asasinarea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. „Primarul” Melitopolului, o regiune din sud-estul Ucrainei aflată în prezent sub ocupație militară rusă, este, de asemenea, vizat de sancțiuni pentru „colaborare” cu forțele invadatoare.
Printre persoanele cărora le-au fost înghețate activele din Marea Britanie se numără miliardarul, cu afaceri în domeniul petrolului, Eugene Shvidler, care are legături strânse cu Roman Abramovici, Herman Gref, directorul executiv al celei mai mari bănci din Rusia și Polina Kovaleva, fiica vitregă a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov.
Polina Koleva este fiica Svetlanei Poliakova, femeia cu care ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, are o relație din anii 2000. Poliakova deține un apartament în Moscova în valoare de 5 milioane de lire sterline. Ea s-a născut în Rusia acum 26 de ani, însă trăiește la Londra. A studiat la un internat privat din Bristol, apoi și-a obținut un master în economie și strategie pentru afaceri la Imperial College Business School.
Apartamentul din Londra în care locuiește a fost cumparat în 2016 cu 4,4 milioane de lire sterline, cu banii jos. Apartamentul face parte dintr-un complex cu vedere la Holland Park, are o piscină, sală de sport, spa și home cinema.
Record de contagieri în Germania: Peste 300.000 într-o singură zi
Germania a înregistrat pentru prima dată de la începutul pandemiei de coronavirus peste 300.000 de cazuri noi de COVID-19 într-o singură zi, potrivit datelor publicate ieri de autoritățile sanitare din această țară.
În Germania, în ultimele 24 de ore au fost confirmate 318.387 de infectări noi, în comparație cu recordul precedent de 294.931 de cazuri, stabilit săptămâna trecută, au raportat specialiștii de la Institutul Robert Koch (RKI). Cel mai recent bilanț zilnic anunțat de RKI a inclus și 300 de decese asociate COVID-19, în creștere față de recordul precedent, stabilit tot săptămâna trecută și care era de 278 de decese într-un interval de 24 de ore. De asemenea, rata de incidență a infectărilor, calculată la șapte zile, a ajuns la 1,752 și a stabilit un nou record în Germania.
De la începutul pandemiei, RKI a raportat 19.596.530 de cazuri de COVID-19 și 127.882 de decese asociate acestei maladii.
Specialiștii din domeniul medical estimează însă că numărul real al infectărilor și cel al deceselor asociate COVID-19 sunt mult mai mari, întrucât numeroase infectări nu sunt depistate.
Ucraina negociază garanții de securitate cu patru țări
Kievul negociază garanții de securitate cu Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Franța și Turcia, a anunțat ministrul ucraineran de Externe Dmitro Kuleba într-un intervu acordat cotidianului spaniol El Pais.
“Da, ne aflăm în negocieri cu Statele Unite, Regatul Unit, Germana, Franța și Turcia cu privire la o participare a acestora la acest model” și au “reacționat pozitiv față de această idee”, declară el. “Cu toate că discutăm în continuare, sunt mulțumit de prima lor reacție”, afirmă Kuleba. “Aceasta este singura problemă, iar restul face parte din negocierile între Rusia și Ucraina”, declară el.
Președintele Verhovna Rada, Parlamentul ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a anunțat că legislativul poate amenda constituția pe baza rezultatului negocerilor ruso-ucrainene cu privire la aderarea Ucrainei la NATO.
Potrivit unui sondaj, 44% dintre ucraineni vor ca Ucraina să adere la NATO, iar alți 42% vor ca Ucraina să continue să coopereze cu NATO fără să adere.
Bulgaria desființează sistemul “pașapoartelor de aur”
Parlamentul bulgar a aprobat ieri două amendamente legislative care pun capăt practicii controversate de acordare a “pașapoartelor de aur”, ce permitea dobândirea cetățeniei în schimbul unor investiții considerabile.
De acest sistem, existent și în Malta și Republica Cipru și suspectat că favorizează corupția și spălarea de bani, au profitat în special cetățeni chinezi și ruși bogați.
El a fost însă denunțat din nou de Uniunea Europeană după declanșarea ofensivei militare a Rusiei în Ucraina. Din 2013, străinii care investeau în Bulgaria suma minimă de un milion de leva (500.000 de euro) puteau obține permis de rezidență permanentă, apoi cetățenia dacă dublau suma, și aceasta fără a mai trece prin etapele mai greoaie ale procedurii clasice.
Guvernul bulgar format în decembrie, care a promis eradicarea corupției, își anunțase în ianuarie intenția de a desființa acest sistem, după ce un proiect de lege anterior eșuase în 2019. Potrivit Ministerului Justiției, din cele aproximativ 100 de pașapoarte acordate până acum, au fost depistate nereguli în 47 de cazuri.
Deși “pașapoartele de aur” vor fi desființate, acordarea statutului de rezident permanent în schimbul unor investiții va rămâne posibilă.
La începutul lui martie, Malta a anunțat suspendarea până la noi ordine a acordării acestui tip de pașapoarte cetățenilor ruși și belaruși.
Machu Picchu: Un studiu pune la îndoială numele faimosului oraș incaș
Machu Picchu, vechiul oraș incaș din Munții Anzi și unul dintre cele mai faimoase situri arheologice din lume, nu se numea inițial astfel, susține un studiu recent, citat de site-ul publicației britanice The Independent.
La aproape 100 de ani după ce această bijuterie arhitectonică din secolul al XV-lea a fost adusă în atenția lumii, o nouă lucrare academică afirmă că acest magnet turistic, înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, era numit de fapt “Huayna Picchu” de către localnici. Un peruan și un arheolog american de renume au ajuns la această concluzie după ce au analizat hărți din secolul XX, documente funciare vechi de secole din arhive și note de teren ale exploratorului american Hiram Bingham, căruia i se atribuie redescoperirea cetății, pe care a vizitat-o pentru prima dată în 1911.
Cercetătorii au plecat de la faptul că numele ruinelor era incert atunci când Bingham le-a vizitat pentru prima dată, apoi au analizat mai multe hărți și atlase tipărite înainte de vizita lui Bingham la ruine.
Potrivit UNESCO, Machu Picchu a fost construit în secolul al XV-lea, însă a fost abandonat când Imperiul Inca - cel mai mare imperiu din America precolumbiană - a fost cucerit de spanioli în secolul al XVI-lea.
“Abia în 1911, complexul arheologic a devenit cunoscut lumii”, precizează UNESCO, deși cercetătorii susțin că orașul nu fusese niciodată pierdut cu adevărat atunci când Bingham l-a vizitat în 1911 și l-a adus în atenția lumii.
Articolul susține că incașii au numit inițial locul “Huayna Picchu” din cauza vârfului stâncos aflat cel mai aproape de sit și nu “Machu Picchu”, după numele celui mai înalt munte din apropierea vechiului oraș.
Cercetătorii au descoperit că un atlas din 1904, publicat cu șapte ani înainte ca Bingham să ajungă în Peru, care se referea la ruine cu numele de “Huayna Picchu”.
În plus, susțin ei, lui Bingham i s-a spus de către fiul unui proprietar de pământ că ruinele se numeau “Huayna Picchu”. Dar, potrivit lui Bauer, cea mai clară legătură cu numele original al orașului se află în relatările scrise de spanioli după ce au preluat controlul asupra acestuia.
