MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Studiu: Dispozitivele de contracepţie cu eliberare de hormoni pot creşte riscul de cancer la sân
Constatările unui studiu indică faptul că riscurile de cancer de sân asociate dispozitivelor intrauterine sunt probabil similare cu cele asociate altor tipuri de contraceptive hormonale. Dispozitivele intrauterine cu eliberare de hormoni (DIU) sunt asociate cu un risc uşor mai mare de cancer de sân în rândul femeilor tinere, conform unui nou studiu danez de amploare.
DIU sunt considerate printre cele mai eficiente contraceptive şi sunt utilizate de aproximativ 8,1% dintre femeile de vârstă reproductivă din Europa. DIU din cupru nu utilizează hormoni, dar altele, precum spirala Mirena, acţionează prin eliberarea lentă a unui hormon asemănător progesteronului pentru a preveni sarcina.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii ştiu că administrarea pe termen lung a pilulelor contraceptive hormonale este legată de un risc uşor mai mare de cancer de sân, dar se credea că DIU prezintă un risc mai scăzut deoarece eliberează hormonul direct în uter şi la niveluri mai scăzute decât pilula. „Rezultatele acestui studiu sunt, prin urmare, extrem de neaşteptate”, a declarat dr. Channa Jayasena, endocrinolog specialist în reproducere la Imperial College din Londra (ICL), care nu a fost implicată în noul studiu.
Cercetătorii de la Institutul danez de cancer au comparat rezultatele privind sănătatea a aproximativ 79.000 de femei care au primit un DIU între 15 şi 49 de ani cu un grup similar care nu a utilizat nicio formă de contraceptive hormonale. Acestea au fost urmărite pe o perioadă medie de 6,8 ani. În timp ce riscul de a dezvolta cancer de sân a fost scăzut în general, utilizarea unui DIU hormonal a fost asociată cu un „risc excesiv” de 14 cazuri la 10.000 de femei, potrivit studiului, publicat în revista medicală JAMA. În mod notabil, riscurile nu au crescut dacă persoaneleau folosit DIU pentru perioade mai lungi de timp.
Cercetarea are unele limitări, şi anume faptul că cercetătorii nu au măsurat dacă cele două grupuri de femei aveau rate similare de fumat, consum de alcool şi obezitate, care sunt toţi factori de risc pentru cancerul de sân şi ar putea distorsiona rezultatele. Medicii şi pacientele ar trebui să cântărească avantajele şi dezavantajele
Cercetătorii au declarat că medicii ar trebui să includă informaţii despre riscurile cancerului de sân atunci când discută cu pacientele despre beneficiile şi riscurile dispozitivelor de contracepţie hormonale. „Sfatul meu pentru femei este că riscul de cancer de sân cauzat de șDIUț nu este stabilit, dar justifică o analiză mai atentă”, a precizat dr. Jayasena.
Studiul nu este primul care analizează o potenţială legătură între cancerul de sân şi anticoncepţionale. Anul trecut, cercetătorii de la Universitatea din Oxford au constatat că contraceptivele cu progestativ au fost asociate cu un risc uşor mai mare de cancer de sân, indiferent de tipul de contraceptiv utilizat.
Cercetătorii danezi nu au comparat pacientele cu DIU cu cele cu alte forme de contracepţie, dar luate împreună, dovezile disponibile „sugerează că creşterea riscului șcu DIUț este similară cu cea a utilizării contraceptivelor orale”, a declarat pentru Euronews Health dr. Mangesh Thorat, cercetător şi chirurg specializat în cancerul de sân la Universitatea Regina Maria (Queen Mary) din Londra.
Cu toate acestea, există un consens medical larg potrivit căruia „beneficiile generale ale contracepţiei hormonale depăşesc daunele”, a adăugat Thorat. În special, s-a demonstrat, de asemenea, că anumite DIU reduc riscul de cancer de col uterin, endometrial şi ovarian. Riscurile asociate cu contracepţia hormonală se modifică, de asemenea, în funcţie de vârstă. Dr. Thorat spune că pacientele împreună cu medicii lor ar trebui să decidă cea mai bună abordare. „Este rezonabil ca femeile cu vârsta apropiată de 40 de ani să aibă o discuţie cu medicul lor cu privire la modalităţile non-hormonale de contracepţie”, a concluzionat dr. Thorat.
Cercetătorii au identificat „gene de slăbit”, care facilitează pierderea în greutate
Alegerile pe care le facem în privinţa regimului alimentar şi a exerciţiilor fizice contribuie în mare măsură la determinarea greutăţii corporale proprii, însă genele sunt cele care pun bazele acumulării şi arderii rezervelor de grăsime. Oamenii de ştiinţă au descoperit recent 14 gene de „slabit” care ar putea influenţa modul în care indivizii pierd în greutate ca răspuns la exerciţii fizice.
Un nou studiu a descoperit că secretul pierderii în greutate ar putea fi o combinaţie de 14 „gene de slăbit”.
Cercetătorii de la Universitatea Essex şi Universitatea Anglia Ruskin din Regatul Unit au apelat la 38 de voluntari cu vârste cuprinse între 23 şi 40 de ani, împărţiţi între un grup de control şi un grup de exerciţii fizice, care au făcut trei alergări de 20-30 de minute pe săptămână pe parcursul a câteva luni. „Am emis ipoteza că opt săptămâni de antrenament de anduranţă ar putea reduce masa corporală a participanţilor, şi că aceştia ar slăbi în ritmuri diferite, ceea ce ar putea fi explicat, în parte, prin diferenţele genetice”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată în revista Research Quarterly for Exercise and Sport.
Aşa cum era de aşteptat, cei care au întreprins rutina de alergare au pierdut în greutate. Cu toate acestea, cantitatea pierderii a variat semnificativ în moduri care nu au putut fi atribuite doar diferenţelor de antrenament. Prin teste ADN, cercetătorii au căutat variante genetice care erau mai frecvente la cei care au pierdut mai mult în greutate.
Echipa a reuşit să identifice variante în 14 gene specifice legate de o pierdere în greutate mai mare: participanţii cu cele mai multe dintre aceste variante au pierdut în medie 5 kilograme, comparativ cu o medie de 2 kilograme pentru cei cu mai puţine sau niciunul dintre aceşti markeri în ADN-ul lor.
O genă evidenţiată de cercetători a fost PPARGC1A, care este responsabilă pentru proteina PGC-1-a. Prezentă la voluntarii care au pierdut cel mai mult în greutate, aceasta este cunoscută ca fiind asociată cu modul în care celulele din organism procesează şi gestionează energia. Analiza a constatat că o combinaţie între variantele genetice şi antrenamentul fizic a estimat 62% din variaţia greutăţii pierdute în grupul de exerciţii fizice.
Împreună cu alte studiile anterioare care au legat factorii genetici de pierderea în greutate, noua cercetare subliniază modul în care obiectivul de a rămâne la o greutate sănătoasă este un proces diferit de la persoană la persoană şi poate necesita abordări personalizate. „Constatările din acest studiu confirmă relevanţa şi potenţiala aplicare a geneticii în cadrul exerciţiului fizic şi al gestionării greutăţii”, scriu cercetătorii.
După cum s-a observat, genomul uman joacă un rol crucial şi are multe interacţiuni cu răspunsurile şi adaptările bazate pe exerciţii fizice.
„Acest studiu a evidenţiat unele gene importante asociate cu pierderea în greutate, dar este important să ne amintim că genele nu vor face nimic fără exerciţii fizice şi modificări ale stilului de viaţă, deoarece toate sunt interconectate”, spune cercetătorul Henry Chung, de la Universitatea Essex, într-un comunicat. „Fără intervenţie, ele nu îşi vor arăta adevăratul potenţial şi atunci nu mai contează ce gene ai”, a specificat cercetătorul.
Recompensă de 10 milioane de dolari pentru informaţii privind blogul rus Rîbar
Autorităţile americane au anunţat că oferă o primă de 10 milioane de dolari pentru orice informaţii privind blogul rus Rîbar care, potrivit Washingtonului, încearcă să destabilizeze SUA în contextul electoral actual, relatează AFP. Nouă persoane sunt identificate într-un comunicat al Rewards for Justice, un program antiterorist de adunare de informaţii care ţine de Departamentul de Stat.
Printre cei acuzaţi că au lucrat în "operaţiunile de influenţă nefastă ale Rîbar" se află Mihail Zvinciuk, fondatorul Rîbar, care este un canal de Telegram apropiat de armata rusă. Peste 1,3 milioane de abonaţi urmăresc informaţiile Rîbar privind conflictul din Ucraina. Însă, potrivit autorităţilor americane, blogul nu se limitează la acest lucru. "Rîbar gestionează reţelele sociale ale canalelor de propagandă #HOLDTHELINE şi #STANDWTHTEXAS, care promovează interesele politice ale guvernului rus în SUA", susţine Rewards for Justice într-un comunicat.
Acelaşi text vorbeşte despre tentative ale Rîbar de a "semăna discordie, de a provoca diviziuni sociale, de a alimenta disensiunile partizane şi rasiale şi de a încuraja ura şi violenţele în SUA".
„Martirii din Damas”, printre noii sfinți ai Bisericii Catolice
Duminică, Papa Francisc a ridicat la rangul de „sfinți” la Vatican 14 figuri ale Bisericii, printre care 11 martiri uciși în Siria în secolul al XIX-lea și simboluri ale persecuției creștinilor sub Imperiul Otoman, transmite AFP.
Canonizarea – ultima etapă spre „sfințenie” în Biserica Catolică, după beatificare – presupune trei condiții: persoana trebuie să fi murit de cel puțin cinci ani, să fi dus o viață creștină exemplară și să fi făcut cel puțin două minuni.
Printre noii „sfinți” se numără cei 11 „martiri din Damasc”, uciși în iulie 1860 în capitala siriană, aflată pe atunci sub dominație otomană, de un comando de musulmani druzi într-o mănăstire dintr-un cartier creștin. Potrivit Vatican News, organul de presă oficial al Sfântului Scaun, „martiriul lor a avut loc pe fondul persecuțiilor organizate de musulmanii druzi din Liban până în Siria, în timpul cărora mii de creștini și-au pierdut viața”. Acești martiri, printre care opt călugări franciscani și trei laici de rit maronit, frații Massabki, au fost beatificați în 1926 de Papa Pius al XI-lea.
Celelalte personalități canonizate sunt trei fondatori de comunități religioase: misionarul italian Giuseppe Allamano (1851-1926), călugărița italiană Elena Guerra (1835-1914) și canadianca Marie-Léonie Paradis (1840-1912), fondatoare a unei congregații implicate în educația catolică.
În mai, Papa Francisc a anunțat, de asemenea, canonizarea lui Carlos Acutis, un adolescent italian credincios și pasionat de internet, a cărui moarte din cauza unei leucemii fulgerătoare în 2006 a șocat țara. Data acestei ceremonii nu a fost încă stabilită, dar ar putea avea loc în 2025, anul „Jubileului” de la Roma, când sunt așteptați peste 30 de milioane de pelerini.
Iulia Navalnaia: Vreau ca Putin să treacă de la statutul de ţar al Rusiei la cel de prizonier obişnuit în Rusia
Văduva opozantului rus Alexei Navalnîi, Iulia Navalnaia, a declarat, într-un interviu acordat duminică publicaţiei britanice Sunday Times, că doreşte ca Vladimir Putin să devină un „prizonier obişnuit”. „Vreau ca el să treacă de la statutul de ţar al Rusiei la cel de prizonier obişnuit în Rusia”, a declarat Iulia Navalnaia pentru săptămânalul care publică acest interviu cu două zile înainte de publicarea postumă a memoriilor soţului său.
Afirmând că nu îl urăşte pe preşedintele rus, ea speră totuşi să îl vadă în închisoare, „aşa cum a fost soţul (ei)”. Opozantul Alexei Navalnîi, duşmanul declarat al lui Vladimir Putin, a murit în arest în februarie, într-o închisoare din Arctica, în circumstanţe neclare.
Iulia Navalnaia, în vârstă de 48 de ani, a fost inclusă în luna iulie în registrul rus al „teroriştilor şi extremiştilor”, la scurt timp după emiterea unui mandat de arestare pe numele său pentru „participare la un grup extremist”. Ea locuieşte în afara ţării, promiţând să menţină vie cauza răposatului său soţ. Cu toate acestea, în timpul interviului, ea a dezvăluit că nu s-a gândit niciodată să preia conducerea opoziţiei ruse în cazul morţii soţului său. „Cred că i-ar fi plăcut să mă ţină departe de aceste lucruri politice periculoase”. „Dar realizezi că nu ai de ales. Desigur, ai putea să taci. Dar asta nu sunt eu. Nu aş abandona niciodată Rusia”.
Iulia, care locuieşte de mulţi ani în Germania, explică faptul că exclude o întoarcere în Rusia până când nu va fi sigură că „nu va fi reţinută într-un aeroport ca Alexei”, recunoscând că „nimeni nu ştie” când s-ar putea întâmpla asta.
În ceea ce priveşte decizia soţului său de a reveni în Rusia în ianuarie 2021, în ciuda riscurilor de arestare imediată, Iulia Navalnaia „a înţeles în totalitate că trebuie să lupte”. „Este viaţa lui, este alegerea lui, sunt convingerile lui. Dacă l-aş fi convins să rămână în exil, m-aş fi simţit mai vinovată”. Navalnaia mai spune că a fost „puţin sceptică” cu privire la posibilitatea unui schimb de prizonieri care l-ar fi putut implica pe soţul său înainte de moartea acestuia. „Ştiu ce se întâmplă când negociezi cu Putin. El minte tot timpul. De aceea nu am crezut niciodată că se va întâmpla”.
SUA: Şapte persoane au murit în urma prăbuşirii unui ponton
Cel puţin şapte persoane au murit după prăbuşirea unui ponton în insula Sapelo, din statul american Georgia, relatează Reuters. Paza de coastă americană căuta încă persoane dispărute sâmbătă seara, când cel puţin 20 de persoane au căzut în apele Oceanului Atlantic. Incidentul, în care mai multe persoane au fost de asemenea rănite, a avut loc în timpul unei adunări a membrilor comunităţii Gullah-Geechee de pe insula Sapelo, au declarat autorităţile.
O pasarelă aglomerată s-a prăbuşit sâmbătă seara, în timp ce oamenii aşteptau feribotul, a declarat Tyler Jones, un purtător de cuvânt al Departamentului de Resurse Naturale din Georgia, care operează feriboturile. Cauza incidentului nu este deocamdată cunoscută.
Insula Sapelo, situată la aproximativ 97 de kilometri de Savannah, poate fi accesată doar cu barca. Feriboturile au nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a ajunge acolo.
Mexic: Captură record de 8,3 tone de droguri în Pacific
Marina mexicană a anunţat, vineri, că a confiscat 8,3 tone de droguri în Pacific, recordul său pentru o operaţiune pe mare, informează AFP. Valoarea bunurilor confiscate a fost de 2,099 miliarde de pesos (134,5 milioane de euro), a precizat marina într-un comunicat, fără a preciza despre ce droguri este vorba.
„Aceasta reprezintă cea mai mare cantitate de droguri confiscate în timpul unei operaţiuni maritime, fără precedent în istoria instituţiei”, a menţionat marina mexicană. Captura a fost efectuată la sud-vest de oraşul Lazaro Cardenas, în statul Michoacan, pe coasta de vest a Mexicului. În timpul operaţiunii, marina a declarat că a abordat şase ambarcaţiuni - cinci bărci rapide şi un semi-submersibil de aproximativ 15 metri lungime - şi a arestat 23 de persoane. Cea mai mare captură de droguri din istoria Mexicului, 23 de tone de cocaină columbiană, a avut loc în noiembrie 2007. Timp de decenii, Mexicul a fost centrul traficului de droguri către America de Nord, activitate asupra căreia un număr mare de carteluri luptă pentru control.
Statul Michoacan, în largul căruia a avut loc capturarea, este scena unor lupte constante între bandele criminale, inclusiv puternicul cartel Jalisco Nueva Generacion. Noul preşedinte al Mexicului, Claudia Sheinbaum, care a venit la putere la 1 octombrie, a prezentat câteva zile mai târziu un „plan de securitate naţională” pentru a reduce violenţa în ţara sa, concentrându-se pe cele mai periculoase state din nord şi de pe coasta Pacificului.
Ayatollahul Ali Khamenei, după moartea lui Yahya Sinwar: Hamas este „în viaţă şi va rămâne aşa”
Mişcarea teroristă palestiniană Hamas este „în viaţă şi va rămâne aşa”, în ciuda morţii liderului său Yahya Sinwar într-o operaţiune militară israeliană, a declarat, sâmbătă, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. „Pierderea sa este cu siguranţă dureroasă pentru frontul de rezistenţă” împotriva Israelului «dar nu se va opri deloc cu martiriul lui Sinwar», a declarat Ayatollahul Khamenei într-o declaraţie. Iranul nu recunoaşte statul Israel, duşmanul său declarat, şi a făcut din sprijinul pentru cauza palestiniană unul dintre pilonii politicii sale externe.
Yahya Sinwar „a fost o figură strălucită de rezistenţă şi luptă” împotriva Israelului, a declarat ayatollahul Khamenei. „El s-a ridicat cu o hotărâre de neclintit împotriva inamicului crud şi agresiv şi l-a plesnit în faţă cu tact şi curaj”, a adăugat el.
Yahya Sinwar, mult timp un om din umbră înainte de a prelua conducerea Hamas în această vară, este considerat a fi arhitectul atacului fără precedent al mişcării teroriste palestiniene asupra Israelului la 7 octombrie 2023, care a aruncat de atunci regiunea într-un conflict sângeros. Cu o zi înainte ca Sinwar să fie numit şef al Hamas în august, liderul suprem al Iranului a postat pe site-ul său o înregistrare video a unei întâlniri rare cu acesta, care datează din 2011.
La acea vreme, Yahya Sinwar făcea parte din delegaţia mişcării islamiste palestiniene condusă de Ismail Haniyeh, fostul lider al grupării, ucis la Teheran la sfârşitul lunii iulie într-o lovitură atribuită Israelului, şi căruia i-a succedat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
