MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Primul soldat rus condamnat în Ucraina a cerut iertare
“Știu că nu mă puteți ierta, dar vă cer iertare”, i-a transmis tânărul de 21 văduvei bărbatului pe care l-a împușcat în cap n procesele de război organizate în Ucraina îi forțează pe acuzați să se uite în ochii victimelor, constată un jurnalist BBC
Primul militar rus judecat cu privire la crime de război în Ucrana de la începutul invaziei ruse i-a “cerut iertare” joi văduvei civilului ucraineanpe care l-a omorât, a constatat o jurnalistă AFP în timpul procesului, la Kiev.
“Știu că nu mă puteți ierta, dar vă cer iertare”, a declarat sergentul Vadim Șișimarin, în vârstă de 21 de ani, adresându-se lui Katerina Șelipova, văduva bărbatului în vârstă de 62 de ani pe care a recunoscut că l-a ucis în nord-estul Ucrainei, la 28 februarie.
Soldatul în vârstă de 21 de ani a pledat vinovat la acuzația potrivit căreia a ucis un civil neînarmat, care mergea pe bicicletă pe marginea unui drum în localitatea Ciupohovka.
Kateryna Shelipova, văduva lui Oleksandr (62 de ani), a apărut în fața instanței și l-a întrebat pe soldatul rus ce a simțit atunci când i-a ucis soțul și dacă să căiește pentru crima comisă. Soldatul a replicat că și-a admis vinovăția și a cerut iertare. “Dar înțeleg că nu veți putea să mă iertați”, a adăugat acesta.
Kateryna Shelipova a continuat. “Spune-mi, te rog, de ce ați venit aici? Să ne protejați?”, l-a întrebat femeia, făcând trimitere la declarațiile lui Vladimir Putin care argumenta invazia din Ucraina prin nevoia de a proteja populația țării. “Să ne protejați de cine? M-ai protejat de propriul meu soț, pe care l-ai ucis?” Soldatul a păstrat tăcerea.
Corespondentul BBC spune că astfel de scene dramatice sunt, în marea parte, esența acestor procese pentru crime de război, ideea fiind de a-i forța pe soldați să privească drept în față la ceea ce au făcut și durerea pe care au provocat-o, ignorând toate regulile războiului care, teoretic, îi protejează pe civili.
Miercuri, Kateryna povestea corespondentului BBC că, de fapt, îl compătimește pe soldatul rus, deși nu îi va putea ierta niciodată crima. Femeia a fost martoră a crimei de război, auzind împușcăturile atunci când soldatul a tras în soțul ei. Imediat după aceea l-a văzut pe soldatul Sișimarin prin poarta casei sale, ținând în mână arma crimei.
La scurt timp, a găsit trupul lui Oleksandr zăcând în stradă. “Pierderea soțului meu este totul pentru mine. El era protectorul meu”, a mărturisit femeia.
Vadim Sișimarin pretinde că nu a dorit să-l împuște mortal, dar a executat ordinele superiorilor, el însuși fiind amenințat de un alt soldat în cazul în care refuza să facă ceea ce i se ordonă.
Procurorii ucraineni l-au acuzat pe Șișimarin că a ucis un bărbat neînarmat care mergea pe bicicletă pe marginea unui drum în localitatea Ciupohovka. După un atac al armatei ucrainene, coloana din care făcea parte militarul a fost distrusă, iar inculpatul, în compania altor patru militari, a fugit într-un vehicul civil sechestrat cu forța.
La sosirea acestora la Ciupahovka, în regiunea Sumî, ei au văzut pe drum un bărbat care vorbea la telefon. Șișimarin i-a tras în cap cu un pistol-automat Kalașnikov pentru a-l împiedica să comunice forțelor ucrainene despre prezența lor. Bărbatul a murit pe loc la doar câteva zeci de metri de casa lui, potrivit procurorului general al Ucrainei.
În total, 1.730 de militari ucraineni s-au predat la Azovstal
Ministerul rus al Apărării a anunțat ieri că 1.730 de militari ucraineni baricadați în oțelăria Azovstal, la Mariupol, s-au predat începând de luni.
“În ultimele 24 de ore, 771 de combatanți din Regimentul naționalist Azov s-au predat în instalația Azovstal, la Mariupol. În total, începând de la 16 mai, 1.730 de combatanți, inclusiv 80 de răniți, s-au declarat prizonieri”, anunță într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.
Ministerul a difuzat o înregistrare video în care apar militari ieșind din oțelărie și care sunt percheziționați corporal de către militari ruși, după care urcă în autobuze. Unii dintre ucraineni sunt răniți, iar alții merg în cârjă.
Acești militari, baricadați de mai multe săptămâni în galierii subterane, în imensa oțelărie Azovstal, sunt un simbol internațional al rezistenței împotriva ofensivei ruse, lansată la 24 februarie.
Miercuri, până când se predaseră 959 de militari, liderul separatist prorus Denis Pușilin estima că, inițial, au fost “peste 2.000 de persoane” în oțelărie. Comandanții nu s-au predat, preciza el.
Autoritățile ucrainene vor să organizeze un schimb de prizonieri de război, însă autoritățile ruse au anunțat în mai multe rânduri că ele consideră cel puțin o parte a ucrainenilor nu militari, ci combatanți neonaziști. Denis Pușilin afirmă că “tribunalului” îi revine de-acum să decidă soarta “criminalilor de război” și “națonaliștilor”.
Înalți ofițeri ruși, retrogradați
Ministerul britanic al Apărării a anunțat, ieri, în raportul zilnic de informații, că Rusia ar fi demis mai mulți comandanți de rang înalt ai Armatei Ruse în urma eșecurilor suferite în războiul din Ucraina.
General-locotenent Serghei Kisel, care a comandat Armata I Gărzi de Tancuri de Elită, ar fi fost suspendat fiindcă nu a reușit să cucerească Harkovul. Raportul serviciilor secrete britanice subliniază că Serghei Kisel este doar unul dintre ofițerii ruși de rang înalt care au fost concediați în ultimele săptămâni din cauza performanței lor slabe în primele etape ale invaziei ruse în Ucraina.
Printre alți comandanți ruși care probabil au fost demiși se numără viceamiralul Igor Osipov, care a comandat Flota Rusă de la Marea Neagră. El ar fi fost suspendat în urma scufundării crucișătorului Moskva în luna aprilie, potrivit Ministerului britanic al Apărării.
Valeri Gerasimov, șeful Statului Major Rus, a rămas probabil în funcție, însă nu este clar dacă președintele rus Vladimir Putin continuă să aibă încredere în el, mai precizează ministerul.
De asemenea, Marea Britanie acuză Armata Rusă și serviciile secrete ruse că promovează o cultură plină de “mușamalizări și țapi ispășitori”, punând o presiune suplimentară asupra modului centralizat de comandă și control al Rusiei, care ar putea complicat eforturile Moscovei de redobândire a inițiativei în conflict.
Schroeder, pe lista persoanelor sancționate de UE?
Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE, anunță Die Welt. Potrivit publicației germane s-a format deja „o largă coaliție”.
În cazul în care Schröder și Karin Kneissl (un politician austriac, acum fără afiliere la vreun partid) își păstrează funcțiile în companiile rusești, deputații europeni solicită Consiliului UE „să extindă lista persoanelor afectate de sancțiunile UE pentru a include membrii europeni ai consiliilor marilor companii rusești, precum și politicieni europeni care continuă să primească fonduri rusești”.
După lungi dezbateri, parlamentarii creștin democrați (PPE), social-democrați (S&D), liberalii și verzii au căzut de acord asupra proiectului.
Antivaccinist convins, Eric Clapton a fost testat pozitiv la Covid-19
Muzicianul Eric Clapton, care a fost testat pozitiv la Covid-19 după al doilea concert la Royal Albert Hall din Londra, a anunțat pe Facebook, prin intermediul unui comunicat publicat de echipa sa că este nevoit să anuleze unele date de concert din turneul său. “Medicii lui i-au spus că, dacă ar începe să călătorească și să cânte din nou prea devreme, ar putea întârzia semnificativ recuperarea completă”, explică comunicatul. Concertele de la Zurich din 17 mai și de la Milano din 18 mai sunt amânate. Echipa speră să poată relua turneul la Bologna, pe 20 și 21 mai.
În trecut, starul rock britanic își exprimase, în mai multe rânduri, dezacordul față de măsurile sanitare în privința pandemiei de Covid-19. De exemplu, el a refuzat să cânte în sălile de concert în care spectatorilor li se cerea să facă dovada vaccinării împotriva Covid-19.
În decembrie 2020, cântărețul, acum în vârstă de 77 de ani, a colaborat cu Van Morrison la piesa anti-izolare “Stand and Deliver”, apoi, două luni mai târziu, a primit prima doză de vaccin de la Astra-Zeneca. Într-o scrisoare către arhitectul Robin Monotti, acesta și-a descris reacția “dezastruoasă” la vaccin, temându-se chiar că nu va mai putea cânta la chitară. El a criticat apoi “propaganda care spune că vaccinul este sigur pentru toată lumea”. În august 2021, Eric Clapton a compus melodia “This Has Gotta Stop” în care a denunțat, pe deplin, “efectele pe care le-a avut vaccinul asupra sa”, ceea ce el consideră a fi o privare de libertate și “viitorul compromis al copiilor săi”.
Finlanda nu vrea un arsenal nuclear pe teritoriul său
Finlanda nu vrea un arsenal nuclear și nici baze militare permanente NATO pe teritoriul său, anunță joi, într-un interviu, publicat în contextul unei vizite în Italia, premierul finlandez Sanna Marin. “Nimeni nu va veni să ne impună armament sau baze permanente dacă noi nu vrem”, declară Sanna Marin într-un interviu publicat joi de către cotidianul italian Corriere della Sera.
“Cred că această temă nu se află pe agenda noastră. Nu mi se pare c-ar exista interese în vederea unei desfășurări a unor arme nucleare sau deschiderii unor baze NATO în Finlanda”, subliniază ea.
Atac armat la o școală din Germania
O persoană a fost rănită prin împușcare, joi, într-o școală, la Bremerhaven, în nordl Germaniei, iar atacatorul a fost arestat, declară o purtătoare de cuvânt a poliției AFP. Atacatorul a pătruns în incinta școlii și a tras focuri de armă, potrivit poliției. Persoana rănită “nu este un elev” al liceului, precizează poliția într-un scurt comunicat.
Această persoană rănită a fost transportată la spital, potrivit poliției, care nu pecizează gravitatea rănirii. Tabloidul Bild scrie că este vrba despre o femeie, care a fost rănită grav.
Poliția a fost alertată de către o elevă, care a auzit focuri de armă în această instituție de învățământ în care sunt școlarizați peste 1.000 de tineri, potrivit tabloidului.
În ianuarie, o studentă a fost ucisă, iar alte trei persoane au fost rănite, într-un atac armat într-un amfiteatru al universității din Heidelberg (sud-vest). Autorul atacului armat, un tânăr în vârstă de 18 ani, s-a sinucis apoi în campus.
Scholz se declară împotriva unei aderări a Ucrainei la UE “pe scurtătură”
Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat ieri că se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană(UE) pe “scurtătură” și subliniază că “nu este vorba despre o problemă de câteva luni sau de câțiva ani”. “Faptul că nu există o scurtătură a căii aderării la UE (a Ucrainei) este un imperativ al corectitudinii față de cele șase țări din Balcanii de Vest”, care vor, de mult timp, să adere la Uniune, subliniază Scolz într-un discurs în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german. “Emmanuel Macron are dreptate să sublinieze că procesul aderării nu este o problemă de câteva luni sau de câțiva ani”, insistă Scholz.
Erdogan se declară “hotărât” să blocheze aderarea Finlandei și Suediei la NATO
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat ieri “hotărât” să se opună cererilor de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei și cataloghează Suedia drept un “cuib de teroriști”. “Suntem hotărâți să ne menținem poziția. Ne-am informat prietenii că vom spune «nu» Finlandei și Suediei, care vor să intre în NATO, și vom persista pe această cale”, a anunțat șeful statului turc la o adunare a unor tineri, cu ocazia Zilei Tineretului. “Această Suedie și această Finlandă sunt țări care găzduiesc teroriști în ele, PKK și YPG”, denunță el, referindu-se la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și la aliații kurzi irakieni ai acestuia din cadrul Unităților de Apărarea Poporului (YPG). PKK este considerat o organizație teroristă de către Ankara, dar și de către Statele Unite și Uniunea Europeană (UE).
În schimb, YPG au luptat alături de coaliția internațională antijihadistă condusă de către Statele Unite împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).
A sunat la poliție când a văzut cât i-a cerut chelnerul pentru o cafea
O cafenea din Florența a fost amendată cu 1.000 de euro după ce un client a fost luat prin surprindere de prețul unei cești de espresso.
Clientul a sunat la poliție după ce i s-au cerut 2 euro pentru o ceașcă minusculă cu cafea decofeinizată la Ditta Artigianale, cafenea din centrul orașului toscan. Bărbatul s-a plâns că prețul nu era afișat în meniul din spatele tejghelei. Tocmai această scăpare i-a adus amenda administratorului cafenelei, care este una foarte cunoscută și foarte apreciată, relatează The Guardian.
Francesco Sanapo, proprietarul Ditta Artigianale, a povestit despre amendă pe rețelele sociale și și-a apărat cafeaua, despre care spune că provine dintr-o mică plantație din Mexic și „este pregătită cu mare grijă de barmanii mei”. El a mai spus că prețul acelui sortiment de cafea era afișat într-un meniu digital.
