MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Polonia a doborât drone ruseşti care au pătruns în spaţiul său aerian
Este pentru prima dată când aeronavele NATO s-au confruntat cu o potențială amenințare în Polonia, a spus un oficial al Alianței, care a precizat că între 6 și zece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez
Armata poloneză a anunţat, miercuri dimineaţă, că a doborât drone care au încălcat spaţiul său aerian în timpul unui atac rus asupra Ucrainei, într-o acţiune care ar putea constitui o provocare majoră pentru Europa, transmite presa internaţională.
Preşedintele polonez Karol Nawrocki a anunţat că va conduce o şedinţă la Biroul Naţional de Securitate, la care va participa şi premierul Donald Tusk. Nawrocki şi Tusk se află pe poziţii opuse în spectrul politic intern. În urma recentei victorii electorale a lui Nawrocki, cresc îngrijorările cu privire la luptele politice interne şi la potenţialele dificultăţi în procesul de luare a deciziilor politice la Varşovia.
Însă preşedintele a afirmat clar ieri dimineaţă că ameninţarea din partea Rusiei necesită ”o cooperare strânsă”.
Într-o altă actualizare postată pe X, citată de BBC, premierul polonez Donald Tusk spune că l-a informat pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu privire la situaţie, precum şi la măsurile luate de Polonia împotriva ”obiectelor care au încălcat spaţiul aerian”. Operaţiunea NATO în Polonia este condusă de armata americană.
Încălcare fără precedent
Într-o postare pe reţeaua de socializare X, Comandamentul Operaţional al Poloniei a anunţat că dronele care au intrat în spaţiul aerian polonez ”au reprezentat o ameninţare reală” pentru siguranţa cetăţenilor polonezi.
Conform postării, dronele au fost doborâte în momentul în care au intrat în spaţiul aerian, iar în prezent se depun eforturi pentru localizarea potenţialelor locuri de prăbuşire ale ”obiectelor”. O casă, în care nu se aflau persoane, a fost lovită de o dronă care s-a prăbușit, au anunțat ulterior autoritățile.
NATO nu tratează incursiunea dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei ca un atac, a declarat o sursă din Alianța Nord Atlantică pentru Reuters. Însă indicațiile inițiale sugerează că incidentul din Polonia a fost o incursiune deliberată a dronelor rusești a precizat aceeași sursă.
A fost pentru prima dată când aeronavele NATO s-au confruntat cu o potențială amenințare în Polonia, a mai spus sursa, care a precizat că între 6 și zece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez.
Potrivit informațiilor, radarele sistemelor antiaeriene Patriot au detectat dronele, dar nu au fost lansate rachete interceptoare.
Forțele aliate au trimis în shimb avioane poloneze F-16, avioane olandeze F-35, avioane italiene de supraveghere AWACS și aeronave pentru realimentare.
Nouă evoluţie de la începutul războiului din Ucraina
Confirmarea de către forţele armate poloneze a ”doborârii” obiectelor marchează o nouă evoluţie de la începutul războiului din Ucraina. Ar putea fi prima dată când o ţară membră NATO a angajat direct forţe ruse în spaţiul său aerian de la începutul războiului din Ucraina în 2022, dacă se confirmă că obiectele sunt ruseşti.
Nu este prima dată când avioanele de vânătoare poloneze au fost mobilizate de la începutul conflictului, însă cazurile anterioare au vizat în principal drone ruseşti care survolau spaţiul aerian polonez în încercarea de a ajunge în Ucraina.
Preşedintele Vladimir Putin a negat în repetate rânduri orice intenţie de a declara război ţărilor NATO, ceea ce mulţi oficiali occidentali apreciază că contrazice evaluarea lor.
Polonia este membră a alianţei NATO, un pact de apărare transatlantic care implică SUA şi care aplică principiul conform căruia un atac asupra unuia dintre membri este un atac asupra tuturor. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru CNN că a fost informat cu privire la prezenţa dronelor ruseşti deasupra Poloniei. ”Da”, a răspuns el când a fost întrebat de CNN dacă a primit informaţii, în timp ce părăsea o cină cu preşedintele Donald Trump marţi seară.
Anterior, autorităţile poloneze au închis Aeroportul Internaţional din Varşovia, iar armata a declarat că avioane poloneze şi NATO au fost mobilizate după ce au apărut informaţii privind prezenţa dronelor ruseşti deasupra ţării.
Alertă aeriană şi în România
Și România a ridicat ieri de la sol două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române, în urma atacului masiv cu drone din Ucraina, dar Ministerul Apărării anunţă că nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spaţiul aerian naţional. ”În noaptea de 9 spre 10 septembrie, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localităţii ucrainene Vâlcov, la graniţa cu România. Două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat la ora 00.59 de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare”, anunţă, miercuri dimineaţă, Ministerul Apărării.
Sursa citată a precizat că, la ora 01.27, a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea. ”Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spaţiul aerian naţional. La ora 02.35 a fost transmis semnalul de încetare a alertei aeriene, iar aeronavele au revenit în baza de dislocare”, a mai transmis instituţia citată.
Obezitatea depăşeşte subponderalitatea în rândul tinerilor din întreaga lume
A fost atins „un punct de cotitură”, susține UNICEF
La nivel global, obezitatea este mai răspândită în rândul copiilor de vârstă şcolară şi al adolescenţilor decât subponderalitatea, potrivit unui nou raport al UNICEF, care atribuie această schimbare mediului alimentar din ce în ce mai nesănătos în întreaga lume, transmite Reuters.
Agenţia ONU pentru copii şi-a bazat estimările pe date din perioada 2000-2022 compilate de academicieni din ţări din întreaga lume, care au prevăzut pentru prima dată în 2017 că acest ”punct de cotitură” va fi atins în următorii ani.
UNICEF a utilizat datele pentru a proiecta ceea ce s-a întâmplat din 2022, pe baza tendinţelor din 2010. S-a constatat că 1 din 10, aproximativ 188 de milioane, de copii şi adolescenţi de vârstă şcolară sunt obezi, conform criteriilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ceea ce îi expune riscului de a suferi de probleme de sănătate pe tot parcursul vieţii, inclusiv diabet şi boli cardiovasculare.
Rata obezităţii în această grupă de vârstă s-a triplat, de la 3% în 2000 la 9,4%, a declarat UNICEF. Acest lucru se compară cu o scădere a prevalenţei copiilor subponderali în rândul celor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani, de la aproape 13% în 2000 la 9,2% - ceea ce înseamnă că aceasta este, de asemenea, o problemă semnificativă, recunoaşte raportul. ”Când vorbim despre malnutriţie, nu ne mai referim doar la copiii subponderali”, a declarat Catherine Russell, directoarea executivă a UNICEF.
Obezitatea depăşeşte acum subponderalitatea în toate regiunile lumii, cu excepţia Africii subsahariene şi a Asiei de Sud, a adăugat UNICEF.
În unele ţări insulare din Pacific, precum Niue şi Insulele Cook, cele mai afectate la nivel global, aproape 40% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani sunt obezi, se arată în raport. Ratele sunt de 21% în Emiratele Arabe Unite şi în Statele Unite, se adaugă în raport. În unele ţări, precum SUA, medicii susţin acum utilizarea medicamentelor recent dezvoltate pentru slăbit destinate adolescenţilor.
UNICEF a afirmat că alimentele ultra-procesate cu conţinut ridicat de zahăr, sare şi grăsimi, precum şi comercializarea aproape omniprezentă a produselor nesănătoase, au fost un factor cheie în creşterea obezităţii. ”Obezitatea nu este un eşec al părinţilor sau al copiilor. Este rezultatul unui mediu alimentar toxic”, a afirmat Chris Van Tulleken, profesor de sănătate globală la University College London, susţinător al UNICEF şi autor al cărţii ”Ultra-Processed People”.
Într-un sondaj UNICEF realizat pe un eşantion de 64.000 de tineri cu vârste cuprinse între 13 şi 24 de ani din 170 de ţări, 75% dintre respondenţi au declarat că au văzut reclame la băuturi zaharoase, snacks-uri sau fast-food în ultima săptămână. Chiar şi în ţările afectate de conflicte, 68% dintre tineri au declarat că au văzut acest tip de reclame.
UNICEF a declarat că este nevoie urgentă de măsuri din partea guvernelor din întreaga lume, inclusiv restricţii de marketing şi interdicţii privind junk food-ul în şcoli.
Ursula von der Leyen: Se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială, trebuie să apară o „Europă nouă”
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri în discursul pe care îl ţine în Parlamentul European despre starea Uniunii că vechea lume a geopoliticii s-a sfârşit şi că „trebuie să apară o nouă Europă”, relatează POLITICO.
Condamnând invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi faptul că „dependenţele sunt folosite fără milă ca arme”, şefa Comisiei Europene a spus că UE va trebui să devină mai dură pentru a se ridica la înălţimea aşteptărilor oamenilor obişnuiţi. „Ei simt cum se schimbă terenul sub picioarele lor. Simt că lucrurile devin din ce în ce mai dificile... Pur şi simplu nu putem aştepta să treacă această furtună. Vara aceasta ne-a arătat că nu avem timp pentru nostalgie. În acest moment se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială. Deci, da, Europa trebuie să lupte”, a afirmat ea, adăugând că Europa trebuie să aibă grijă de propria apărare şi securitate.
În felul acesta, preşedinta Comisiei Europene se face ecoul mai multor avertismente lansate în ultimele luni - de către premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele francez Emmanuel Macron şi mulţi alţii - potrivit cărora Europa trebuie să dea dovadă de curaj sau va deveni irelevantă pe scena mondială.
Ca parte a comentariilor sale despre Ucraina, Ursula von der Leyen l-a evocat pe Saşa - un copil ucrainean care a fost deportat de Rusia înainte de a fi în cele din urmă adus înapoi acasă datorită eforturilor internaţionale şi ale familiei sale. Ea a declarat că va găzdui un summit internaţional pentru coaliţia care militează pentru rezolvarea cazurilor dureroase de răpire pentru care Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele liderului rus Vladimir Putin. „Fiecare copil ucrainean trebuie să fie adus acasă”, a declarat ea
Israelul atacă liderii Hamas din Qatar. Trump se declară ”foarte nemulţumit” de atac
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că este ”foarte nemulţumit de toate aspectele” atacului israelian asupra Qatarului şi că va face o declaraţie completă pe această temă miercuri, transmite Reuters. ”Nu sunt încântat de asta”, a spus Trump la sosirea la un restaurant din Washington. ”Nu este o situaţie bună, dar voi spune asta: vrem ca ostaticii să se întoarcă, dar nu suntem încântaţi de modul în care s-au petrecut lucrurile”, a adăugat preşedintele american.
În timp ce Israelul a apărat atacurile ca fiind justificate, Qatarul a declarat că Israelul este perfid şi se angajează în ”terorism de stat”. Prim-ministrul qatarez, şeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, a declarat că atacurile aeriene ameninţă să deraieze negocierile de pace pe care Qatarul le-a mediat între Hamas şi Israel.
Administraţia Trump a declarat că a considerat lovirea Hamasului un obiectiv demn, dar că regretă faptul că atacul a avut loc în statul arab din Golf, care este un aliat important al Washingtonului în afara NATO şi unde gruparea islamistă palestiniană are de mult timp baza sa politică.
Atacul a fost condamnat de Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Uniunea Europeană şi riscă să compromită negocierile de încetare a focului din Gaza şi eforturile lui Trump de a ajunge la o soluţie negociată a conflictului care durează de aproape doi ani.
Qatarul este un partener de securitate al Statelor Unite şi găzduieşte baza aeriană al-Udeid, cea mai mare instalaţie militară americană din Orientul Mijlociu. Acesta a acţionat ca mediator alături de Egipt în negocierile dintre Israel şi Hamas pentru un armistiţiu în Gaza, care pare să fie din ce în ce mai greu de atins.
Hamas a declarat că cinci dintre membrii săi au fost ucişi în atac, inclusiv fiul şefului Hamas din Gaza, aflat în exil, şi negociatorul principal Khalil al-Hayya. Hamas a afirmat că Israelul a eşuat în ceea ce a numit o încercare de asasinare a echipei de negociere a încetării focului.
Graţie cooperării cu România şi Moldova, Polonia arestează un spion belarus
Polonia a arestat un spion belarus şi va expulza un diplomat care „a susţinut acţiunea agresivă a statului belarus împotriva Poloniei”, a anunţat marţi pe X premierul Donald Tusk, fără a oferi alte detalii. Cazul a fost descoperit graţie cooperării cu mai multe ţări, între care România şi Moldova.
Arestarea spionul belarus în Polonia a fost rezultatul cooperării dintre Agenţia de Securitate Internă a Poloniei (ABW) şi omoloagele sale din Republica Cehă, Ungaria, România şi Moldova, a declarat marţi Tomasz Siemoniak, care supervizerază serviciile de informaţii poloneze. „Suspectul era implicat în activităţi de spionaj în Polonia şi Ungaria”, a precizat Siemoniak. Ministerul polonez de Externe l-a convocat marţi pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Belarusului la Varşovia pentru a-i comunica oficial că unui diplomat implicat direct în activităţi de spionaj i se revocă acreditarea diplomatică, a adăugat el.
Cehia a anunţat, luni, la rândul său, că va expulza un diplomat belarus pe care îl acuză de spionaj, iar în România, unitatea de urmărire penală a crimei organizate DIICOT anchetează un fost şef al agenţiei de informaţii din Moldova (SIS), în vârstă de 47 de ani, pentru trădare şi divulgare de secrete.
Serviciul de contrainformaţii ceh a declarat luni că, împreună cu serviciile româneşti şi maghiare, a „desfiinţat o reţea de informaţii belarusă care se construia în Europa”, recruta agenţi şi aduna informaţii sensibile.
Pe de altă parte, premierul Donald Tusk a anunţat marţi că Polonia îşi va închide graniţa cu Belarus, începând de joi de la miezul nopţii, ora locală, ca urmare a exerciţiilor militare conduse de Rusia în ţara vecină.
Exerciţiile militare de amploare ale Rusiei şi Belarusului, cunoscute sub numele de „Zapad”, au ridicat îngrijorări privind securitatea în statele membre NATO vecine, Polonia, Lituania şi Letonia. Exerciţiul „Zapad-2025” (Vest-2025) va avea loc în vestul Rusiei şi în Belarus.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
