MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: România primește “praf în ochi” de la Austria
Așa au catalogat transportatorii români înțelegerea între cele două guverne privind intrarea țării noastre în Schengen din martie doar cu frontierele aeriene și maritime
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că s-a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria și Bulgaria privind extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024. MAI mai spune că, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie, au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de Interne, ministerele de Externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, de asemenea, miercuri seară că românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă din luna martie a anului viitor.
USR: Guvernul și Iohannis ne vând o înfrângere pe post de victorie
România merită în Schengen cu drepturi depline, iar Guvernul PSD-PNL și Klaus Iohannis aveau obligația să continue negocierile pentru o aderare deplină, dar nu au făcut-o, a afirmat purtătorul de cuvânt al USR, deputatul Ionuț Moșteanu.
"În timp ce Marcel Ciolacu ne anunță victorios că intrăm în Schengen doar pe cale aeriană și maritimă, mii de români stau la cozi la granițe, după ce și-au petrecut sărbătorile în țară. Șoferii de camioane vor fi forțați în continuare să își piardă zile la cozi, iar economia va continua să piardă miliarde de euro", a scris Moșteanu pe Facebook.
El a menționat că "Guvernul PSD-PNL și Klaus Iohannis aveau obligația să continue negocierile pentru o aderare deplină", dar nu au făcut-o. "S-au mulțumit cu puțin. Acum ne vând o înfrângere pe post de victorie. România și-a câștigat dreptul de a intra în Schengen. Îndeplinim toate cerințele. Merităm să fim membri Schengen cu drepturi depline. Terestru, maritim, aerian. Dar pentru asta aveam nevoie de Președinte, Premier și miniștri care să se lupte pentru noi", a mai scris Moșteanu.
Măsura “nu se va resimți în economie”
Reprezentanții celei mai mari organizații a transportatorilor de mărfuri din vestul țării consideră că acordul privind aderarea României la Schengen doar aerian și maritim este „praf în ochi” și cer Guvernului să își intensifice acțiunile pentru a obține și aderarea cu frontierele terestre tot în 2024, amintind că economia și societatea românească „sunt profund afectate de cozile de la granițe”.
Vicepreședintele Asociației Patronale a Transportatorilor „Europa 2002” (APTE 2002), Dorin Pop, a declarat joi, pentru Agerpres, că o aderare parțială la Schengen nu se va simți în economie și societate. „Ceea ce a obținut România din negocierile cu Austria este doar praf în ochi, poate nici atât. Traficul aerian și naval este infim în România, în comparație cu cel terestru, fie că vorbim de persoane, fie că este vorba de mărfuri. Controale în aeroporturi oricum vor exista pentru documente, în timp ce la frontierele terestre vor continua să existe cozile kilometrice. De exemplu, ieri după-amiază (miercuri – n.r.) la frontiera cu Ungaria era coadă de patru kilometri de camioane, iar la autoturisme se aștepta câteva ore pentru ieșirea din țară. Societatea și economia sunt profund afectate de cozile de la granițe. Ca organizație reprezentativă a ramurii transporturilor de mărfuri, suntem foarte dezamăgiți de acest acord și cerem intensificarea acțiunilor și negocierilor pentru a se obține o dată concretă pentru aderarea în 2024 și cu frontierele terestre”, a declarat Dorin Pop.
El a spus că în condițiile în care se mențin granițele terestre, anul 2024 va fi unul foarte greu pentru transportatori. „Nu putem anticipa un an mai bun, dimpotrivă, unul mult mai greu, pentru că vor crește taxele de drum în toată Europa, asigurările de mărfuri și camioane s-au scumpit, la fel și polițele RCA. Toate aceste costuri se vor vedea în cele din urmă și în prețurile de la raft”, a spus Pop.
APTE 2002, cu sediul în Arad, este cea mai mare organizație a transportatorilor de mărfuri din vestul țării, reprezentând circa 2.200 de companii din domeniu care au peste 15.000 de camioane.
Israelul pierde trei ofițeri în luptele din Gaza, inclusiv un general
Armata israeliană a pierdut trei ofițeri, inclusiv un general, în luptele din Gaza, ceea ce urcă bilanțul victimelor de la declanșarea ofensivei terestre din Fâșia Palestiniană la 167. Forțele armate israeliene au raportat, joi, moartea în cursul zilei de miercuri a unui general-maior, a unui căpitan și a unui sergent, de 32, 24 și respectiv 22 de ani, în diferite zone din Gaza. Săptămâna trecută, armata israeliană a raportat moartea în luptă a unui general, până atunci militarul cu cel mai înalt grad căzut în conflictul din Gaza.
Cel puțin 898 de soldați israelieni au fost răniți de la începutul ofensivei terestre din 27 octombrie, potrivit datelor armatei israeliene. Ofensiva militară a Israelului pe uscat, pe mare și în aer în enclava palestiniană s-a concentrat în ultimele ore pe locuri precum Derj Tupah, în nordul Gazei, unde un avion de luptă a atacat o escadrilă antitanc a grupării islamiste palestiniene Hamas, a anunțat armata israeliană.
Trupele israeliene au distrus infrastructura grupării islamiste în interiorul unei clădiri de unde militanți palestinieni atacaseră cu lansatoare de rachetă vehicule militare israeliene, potrivit unui comunicat al armatei.
Pe de altă parte, ONU a atras atenția că luptele din Gaza s-au extins în ultimele zile în toate zonele din enclavă, inclusiv la Rafah, în sudul extrem, unde se află concentrat un număr mare de persoane strămutate intern ca urmare a ostilităților din nord și în localitatea vecină Khan Younis.
Potrivit raportului zilnic al Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, la 27 decembrie orașele cele mai afectate de bombardamente au fost Jabalia și orașul Gaza din nord, dar ostilitățile au continuat și în taberele de refugiați din partea centrală a fâșiei. În plus, forțele israeliene au atacat numeroase ținte în orașele din sudul Khan Younis și Rafah, se arată în comunicat, care face referire la moartea a cel puțin 195 de palestinieni și 22 de soldați israelieni în 26 și 27 decembrie.
Printre incidentele înregistrate de ONU miercuri, raportul menționează uciderea a șase palestinieni în orașul Gaza de către lunetiști și un atac asupra unei grădinițe de fete din centrul enclavei palestiniene, folosită în prezent ca adăpost pentru persoanele strămutate intern, și în care și-au pierdut viața cel puțin cinci persoane.
Coreea de Nord: Liderul Kim Jong a cerut "accelerarea pregătirilor de război"
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a cerut "accelerarea pregătirilor de război" ale țării sale, inclusiv a programului de arme nucleare, din cauza "situației politice și militare grave" cauzate, în opinia lui, de "manevrele de război" ale Statelor Unite și aliaților săi, au informat joi media de stat.
În cadrul reuniunii plenare a comitetului central al Partidului Muncitorilor din Coreea, partidul unic de guvernământ din Coreea de Nord, Kim Jong Un a ordonat "Armatei Populare, industriei munițiilor, sectoarelor de arme nucleare și apărare civilă să accelereze pregătirile de război", a indicat agenția de presă nord-coreeană ACTC. Liderul a făcut acest apel din cauza "situației politice și militare grave din Peninsula Coreea care a atins un punct extrem", a adăugat ACTC, referindu-se la "manevrele de confruntare fără precedent în istorie ale Statelor Unite și forțelor lor vasale".
Coreea de Nord a efectuat în acest an un număr record de teste cu rachete balistice, încălcând numeroase rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU. În 2023, Phenianul a înscris în constituție statutul său de putere nucleară, a lansat cu succes un satelit militar spion și a testat cu succes Hwasong-18, cea mai puternică rachetă balistică intercontinentală (ICBM) din arsenalul său, capabilă să atingă Statele Unite.
Rusia și NASA au convenit asupra unor zboruri comune către ISS până în 2025
Rusia și NASA au convenit să își prelungească zborurile comune către Stația Spațială Internațională (ISS) până în 2025, a anunțat joi Agenția Spațială Rusă (Roscosmos). Pentru a menține fiabilitatea operațiunilor ISS în general și pentru a garanta prezența a cel puțin câte un reprezentant al Roscosmos și NASA pe segmentele respective ale stației, s-a ajuns la un acord cu partenerii americani în 2023 pentru a prelungi zborurile încrucișate până în 2025, se arată într-un comunicat.
Două acte adiționale la acordul dintre Rusia și Nasa privind zborurile către ISS au fost semnate în acest sens în iulie și decembrie 2023, potrivit aceleiași surse.
Rusia și-a anunțat încă din iulie 2022 intenția de a se retrage "după 2024" de pe ISS, unde cosmonauții săi sunt bazați în permanență și în care joacă un rol-cheie. Prin urmare, crearea unei noi stații orbitale rusești este prezentată ca o prioritate de Roscosmos. În octombrie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că primul segment al acestei noi stații spațiale rusești ar trebui să fie pus pe orbită în 2027, promițând să continue cucerirea spațiului în pofida recentelor eșecuri.
Sectorul spațial rusesc, mândria istorică a țării, suferă de ani de zile de probleme de finanțare, scandaluri de corupție și eșecuri precum pierderea în august a sondei lunare Luna-25.
Un model de cooperare internațională care implică Europa, Japonia, Statele Unite și Rusia, ISS a început să fie asamblată în 1998. Trebuia să fie retrasă în 2024, dar NASA a estimat că poate funcționa până în 2030.
Un oraș din vestul Germaniei blochează livrări de armament destinate Ucrainei
O întreprindere de armament germană, Diehl Defense, cere un teren, la Troisdorf, în vestul Germaniei, pentru a crește producția de armament destinată Ucrainei, iar primăria se opune și invocă ca motiv dezvoltarea locală și pune în discuție întreaga capacitate a Uniunii Europene (UE).
Primarul din Troisdorf, un oraș cu aproape 80.000 de locuitori, situat în apropiere de Koln, nu se aștepta să fie cuprins în vâltoarea politicii internaționale. Însă a fost interpelat de către ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, la începutului decembrie, în Bundestag, care a îndemnat comunele și landurile să acționeze în vederea unei accelerări a producției de armament.
”Presiunea este mare, pentru că în Uniunea Europeană și Germania există un adevărat blocaj al munițiilor”, a declarat ministrul Boris Pistorius.
Conflictul durează de câteva săptămâni între Primăria din Troisdorf și gigantul german al armamentului Diehl Defense, care produce în uzina sa locală dispozitive de aprindere pentru amorsarea unor cantitți mari de explozivi, de exemplu încărcături ale rachetelor și obuzelor.
Președinta Comisiei Apărării din Bundestag, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, consideră că poziția primarului din Troisdorf ”este pur și simplu iresponsabilă”.
”Este vorba despre Ucraina, dar mai ales și de securitatea Germaniei”, deplânge ea. Primarul din Troisdorf rămâne, pentru moment, insensibil la presiunile naționale.
O mediere în cadrul unor reuniuni ale coaliției guvernamentale, ultima înainte de Crăciun, nu a condus la niciun compromis. Primarul nu este singurul care se opune. În această vară, grupul Rheinmetall, altă perlă a industriei germane a armamentului, a anunțat că renunță să construiască o fabrică de praf de pișcă în landul Saxonia, în estul Germaniei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
