MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Ministrul Finanțelor anunță o nouă amânare pentru plata datoriilor la stat
Cîțu: Depunerea declarațiilor fiscale, amânată până pe 25 decembrie, iar rambursarea TVA cu control ulterior, până în 25 ianuarie 2021
Depunerea declarațiilor fiscale de către firme va fi amânată până pe 25 decembrie 2020, iar rambursarea TVA cu control ulterior ar putea fi prelungită până pe 25 ianuarie, anul viitor, a anunțat, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu. "Ne gândim la anul viitor pentru că se pare că această criză nu s-a terminat. Vom avea și la anul costuri legate de această criză și va trebui să luăm măsuri prin care să susținem sectoare din economie. Vă pot spune în premieră că, deja, am lucrat puțin la varianta de Ordonanță de Urgență care o să fie aprobată mâine pentru amânarea declarațiilor. Vom permite ca, până la 25 decembrie 2020, să nu existe penalități pentru cei care nu reușesc să plătească la timp și, în plus, extindem rambursarea TVA cu control ulterior până în 25 ianuarie (2021 - n. r.), cred. Lăsăm lucrurile cât mai flexibile, cât mai ușoare pentru oameni, pentru companii să poată funcționa în acest mediu dificil. Reducem cu 50% și acea dobândă pe care o percepea statul zilnic celor care aveau întârzieri la plată. Acestea sunt lucruri pe care le-am decis ieri și astăzi și vor fi în ședința de Guvern de mâine. Poate până mâine vom veni și cu alte facilități", a menționat Cîțu, la conferința anuală a Asociației Berarii României. Ministrul de Finanțe a spus că "șocul asimetric" care a lovit România a fost contraatacat cu măsuri de ajutor pentru toate sectoarele, inclusiv pentru HoReCa. "Șocul care a lovit România a lovit asimetric. Nu a lovit pe toată lumea la fel. Sunt anumite sectoare din economie, cum este HoReCa, care au fost lovite mai puternic și atunci a fost nevoie de măsuri care să meargă exact pentru acest sector. Aici revin asupra impozitului specific, ceea ce înseamnă că măsurile pe care le vom lua în ședința de Guvern de mâine (joi, 22 octombrie - n. r.) efectiv înseamnă că în 2020 sectorul nu trebuie să plătească impozit specific. Am prelungit pentru autoritățile locale posibilitatea de a reduce taxele la clădiri (chirii etc.) până la finalul anului. Eu spun că IMM Invest a fost un program care, deși a început într-un stil mai ciudat, astăzi vorbim de 20.000 de companii care au accesat credite de capital și investiții, iar sectorul HoReCa este între locul 3 și 4 ca beneficiari ai acestei măsuri. Măsura de ajutor de șomaj tehnic se derulează până la finalul anului", a afirmat oficialul. Acesta a adăugat că impactul măsurilor economico-sociale luate de Guvern în acest an se ridică la 7% din PIB. "Tot până la finalul anului, cei care au fost închiși prin decizia autorităților pot să beneficieze de șomaj tehnic plătit cu bani de la buget și după aceea pot să beneficieze de cei 41,5% susținere din salariu. Ideea este că au fost deja măsuri luate și sunt discuții în continuare referitor la ce putem să facem în perioada următoare. Eu aș vrea să văd un pic impactul acestor măsuri. Deja vorbim de măsuri pentru întreaga economie care se ridică la 7% din PIB, măsuri pe care le-am luat anul acesta și bani care nu erau în buget la începutul anului", a subliniat Florin Cîțu.
Scenariu de groază: Sute de mii de firme și de șomeri vor ajunge în insolvență
u o soluție pentru depășirea acestui impas economic ar putea fi accesarea de fonduri nerambursabile
Peste 500.000 de șomeri și mai mult de 300.000 de firme ar putea intra în insolvență sau faliment în perioada următoare, arată unul dintre cele mai negre scenarii pentru 2021, în condițiile în care impactul economic al COVID-19 pentru companii și angajați va fi foarte puternic, potrivit REI Finance Advisors, companie de consultanță specializată în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat. ”Un număr de peste 500.000 de șomeri și mai mult de 300.000 de firme ar putea intra în insolvență sau faliment în perioada următoare arată unul dintre cele mai negre scenarii pentru 2021, în condițiile în care impactul economic al COVID-19 pentru companii și angajați va fi foarte puternic, iar efectele se vor resimți abia începând de anul viitor”, potrivit REI Finance Advisors, companie de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat pentru companii cu activitate pe piața din România. Reprezentanții companiei spun că o soluție pentru depășirea acestui impas economic ar putea fi accesarea de fonduri nerambursabile, cu sprijin european sau de la Guvernul României, existând inclusiv proiecte menite să sprijine companii care au înregistrat pierderi și se confruntă în continuare cu probleme financiare. Potrivit datelor oficiale, România a atras până la 28 august 2020 un total de 12,8 miliarde euro, reprezentând 42,3% din totalul alocării pentru țara noastră, în programul de finanțare europeană 2014-2020, cu un buget total de peste 460 miliarde euro, mult sub nivelul celorlalte state membre UE. Potrivit Comisiei Europene (CE), România ar fi putut beneficia în perioada 2014-2020 de un buget de peste 36,7 miliarde euro fonduri nerambursabile, fiind a șasea țară din UE cu cel mai generos buget destinat investițiilor europene. Polonia a fost țara cu cea mai mare alocare europeană, de peste 86 miliarde euro. Granturile pentru capital de lucru, prin OUG 130/2020, cunoscută și sub denumirea generică de Măsura 2, reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru foarte multe companii, spun analiștii. „Hotelurile, restaurantele (industria HoReCa), companiile de transport sau editurile, domenii puternic afectate de criza COVID, trebuie să depună proiectele pe 22 octombrie, începând cu orele 10:00, în primele 10-20 minute de la deschidere, întrucât există riscul să se epuizeze fondurile foarte repede, având în vedere alocarea de doar 350 milioane euro”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors. Granturile pentru investiții, cunoscute și sub denumirea de Măsura 3, beneficiază de o alocare de 550 milioane euro și are, în sfârșit, o grilă de punctaj aprobată, astfel că o companie poate ști dacă întrunește punctajul maxim și poate, astfel, pregăti proiectul pentru a-l depune în noiembrie. Grantul minim este de 50.000 euro, iar cel maxim de 200.000 euro. „Pentru ca o companie să acceseze grantul maxim și să obțină 100 puncte ar trebui să fi avut profit din exploatare de 67.000 euro / 2019, să cofinanteze cu 35,1% pe țară și 45,1% pe București-Ilfov, RIR<5, iar codul CAEN al activității să aibă sold negativ în balanța comercială a României”, a adăugat Roxana Mircea.
Prețul gazelor pe bursă a scăzut cu 50% în al treilea trimestru
Prețul mediu ponderat al gazelor pe bursă a scăzut cu 50% în perioada iulie-septembrie, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar număr tranzacțiilor a fost de aproape trei ori mai mare, potrivit unui comunicat al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), remis, ieri, AGERPRES. "Din datele publice puse la dispoziție de operatorii de piață centralizată reiese faptul că, ulterior intrării în vigoare a programului de ofertare, numărul tranzacțiilor încheiate a crescut semnificativ. Astfel, în perioada iulie-septembrie 2020 s-au încheiat 640 de tranzacții, față de aceeași perioadă a anului 2019, când s-au încheiat un număr de 267 de tranzacții. Prețul mediu ponderat de vânzare în perioada iulie-septembrie 2020 a fost de 57,15 lei/MWh, preț mai mic cu 50% decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2019, respectiv 114,3 lei/MWh", potrivit comunicatului. La 1 iulie, piața gazelor a fost complet liberalizată. La acea dată, din numărul total de 3.844.474 clienți casnici, 12% aveau încheiate contracte aferente furnizării gazelor naturale în regim concurențial. "Pe baza datelor raportate pentru perioada 1 iulie - 30 septembrie 2020 de către cei 31 de furnizori care, până la data liberalizării, au avut în portofoliul propriu clienți casnici pentru care furnizarea gazelor naturale se realiza în regim reglementat, ANRE a analizat stadiul încheierii de către clienții casnici a contractelor aferente furnizării gazelor naturale în regim concurențial cu intrare în vigoare în perioada 1 iulie - 30 septembrie 2020. Astfel, din numărul de 3.378.722 clienți casnici care nu își exercitaseră dreptul de eligibilitate la data de 30 iunie 2020, 10,55% au încheiat contracte aferente furnizării gazelor naturale în regim concurențial", precizează ANRE. Astfel, la data de 30 septembrie 2020, din numărul total estimat de 3.874.817 clienți casnici, aproximativ 22% aveau încheiate contracte aferente furnizării gazelor naturale în regim concurențial. ANRE amintește că toți clienții finali au dreptul de a-și alege în mod liber furnizorul cu care să încheie contracte aferente furnizării gazelor naturale în regim concurențial, iar procesul de schimbare a furnizorului de gaze naturale este simplu, gratuit și nu implică modificări de ordin tehnic, indiferent de furnizorul de gaze naturale ales de către client.
Peste 7 milioane de numere de telefon portate între rețele, în ultimii 12 ani
Peste 7 milioane de numere de telefon au fost transferate între rețelele din România, de la lansarea serviciului de portabilitate în urmă cu 12 ani, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. În 2020, până la 30 septembrie, s-au portat aproape 667.469 de numere de telefon, peste 93% dintre acestea (623.077) fiind de telefonie mobilă iar restul de 44.392 de numere de telefonie fixă. Potrivit sursei citate, în cei 12 ani de portabilitate în România, au fost transferate între rețele 7.005.720 de numere, dintre care 6.121.287 sunt numere de telefonie mobilă și 884.433 numere de telefonie fixă. Datele centralizate de ANCOM arată că, în intervalul ianuarie - septembrie 2020, RCS&RDS a primit în rețea prin portare 266.661 de numere de telefonie mobilă, urmat de Telekom Romania Communications - cu 107.830 de numere portate, Vodafone (95.640), Orange (87.790) și Telekom Romania Mobile Communications (65.138). În ceea ce privește telefonia fixă, RCS&RDS a primit în rețea 18.491 de numere, Orange (11.152), Vodafone (9.556), GTS Telekom (2.198) și Telekom Romania Communications (796). Pe parcursul acestui an, Autoritatea de reglementare a înregistrat 168 de sesizări de la utilizatori, cu privire la desfășurarea procesului de portare, principalele probleme sesizate vizând termenele asociate procesului de portare, refuzul portării sau alocarea numerelor provizorii. Portabilitatea numerelor de telefon oferă utilizatorilor libertate deplină de alegere pentru că permite păstrarea numărului de telefon la schimbarea furnizorului de telefonie. În acest sens, ANCOM a creat pentru informare site-ul www.portabilitate.ro, unde utilizatorii pot afla în ce rețea funcționează orice număr de telefon folosit în România, chiar dacă a fost portat, dar și sfaturi pentru a evita posibilele probleme care pot interveni pe parcursul procesului de portare.
Salariații din Pharma și IT câștigă peste media pieței generale
Angajații din domeniile Pharma și IT au, în continuare, venituri peste media pieței generale în România, reiese din datele celei de-a 5-a ediții a studiului "Totala Remuneration Survey", realizat de Mercer Marsh Benefits. În acest context, Clujul este, pentru al doilea an consecutiv, orașul din România în care angajații sunt cel mai bine plătiți, cu un plus de 10% față de media pieței naționale. Pe locul următor se situează București, unde angajații câștigă cu 4% peste medie, și Ploiești (plus 1% față de media generală). Studiul care analizează salariul mediu din fiecare sector de activitate pe care îl raportează la nivel general arată că topul pe domenii este similar, ca ierarhie, cu cel consemnat în anul 2019, cu o consolidare a zonei Pharma, unde remunerațiile sunt mai mari cu 26% decât media pieței. Locul secund în top este ocupat de IT, domeniu în care angajații au venituri care depășesc cu 17% media națională. Alte domenii în care salariile sunt mai mari comparativ cu piața generală sunt: SSC/BPO (plus 13%), Agricultură (plus 8%), Energie (plus 6%) și Bunuri de consum (plus 2%). La polul opus, cu venituri mai mici, se află domenii precum: Logistică (-2%), Producție (-3%), Transport (-4%) și Retail (-12%). Conform datelor centralizate în studiul Mercer, cel mai bine plătite sunt pozițiile din departamentele IT (plus 22%, față de media pieței), Management de proiecte (plus 17%), Corporate Affairs (plus 9%) și Financiar (plus 7%). În schimb, posturile din următoarele zone consemnează o medie a veniturilor sub media pieței generale: producție (-7%), relații cu clienții (-7%), distribuție (-5%). Pe lista principalelor beneficii acordate angajaților, care au consemnat creșteri, se află: asigurările private de sănătate, trainingurile și bonusurile pentru recomandări. Estimările companiilor chestionate în sondajul de specialitate evidențiază, pentru anul 2021, o creștere medie a salariilor de 5%. Studiul Total Remuneration Survey - TRS Special Edition sintetizează răspunsurile primite de la 109 organizații participante, cu cifra de afaceri cuprinsă între 25 și 50 milioane de euro. Industriile relevante din care fac parte companiile chestionate sunt: producție (24%), bunuri de consum (24%), IT (8%) și energie (6%).
Românii fac, în medie, 27 de minute până la locul de muncă
Persoanele ocupate din Uniunea Europeană au făcut, în medie, 25 de minute de acasă și până la locul de muncă în anul 2019, românii fiind aproape de media din UE, cu o durată medie a navetei de 27 de minute, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Țările unde naveta de acasă la locul de muncă durează cel mai puțin sunt Cipru (19 de minute), Grecia (20 de minute), Italia și Portugalia (ambele cu 21 de minute). La polul opus sunt Letonia, unde persoanele ocupate fac zilnic o navetă de 33 de minute, urmate de Ungaria și Luxemburg, ambele cu 29 de minute. În cea mai mare parte a statelor membre (17 țări printre care și România) durata medie a navetei de acasă la locul de muncă este cuprinsă între 24 și 28 de minute. La nivelul Uniunii Europene, mai mult de jumătate (61,3%) din persoanele ocupate făceau zilnic mai puțin de 30 de minute de acasă până la locul de muncă. În schimb, unul din patru (26,3%) călătoreau între 30 și 59 de minute până la locul de muncă și mai puțin de unul din zece (8,1%) făceau naveta cel puțin 60 de minute până la locul de muncă. Doar 4,3% dintre cei angajați în UE nu trebuiau să călătorească deloc pentru a ajunge la muncă.
APIA anunță că a plătit 46,75 milioane lei pentru renta viageră
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat miercuri că a finalizat plata tuturor sumelor cuvenite pentru renta viageră agricolă aferentă anului 2019, suma totală plătită fiind de 46,75 milioane lei. ”Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat plata tuturor sumelor cuvenite pentru renta viageră agricolă aferentă anului 2019. Suma totală plătită este de 46,75 milioane lei, cu sursă de finanțare de la bugetul național, pentru un număr de 37.532 rentieri”, precizează APIA. Viza anuală a carnetelor de rentier pentru anul 2019 a fost obținută de către rentieri exclusiv prin mijloace electronice (telecomunicații), urmare a restricțiilor impuse/condițiilor specifice din acest an, cauzate de pandemia COVID 19. ”Precizăm că în perioada următoare, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2020, vor fi autorizați la plată și moștenitorii care au solicitat plata rentei viagere agricole cuvenită rentierului pentru anul 2019, până la data decesului acestuia, conform documentelor depuse până la data de 15 octombrie 2020, în condițiile legislatiei specifice”, spun reprezentanții APIA.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,16%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut miercuri de la 2,15% la 2,16%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni urcat la rândul său de la 2,15% la 2,18%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
