MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investițiile străine directe au urcat cu aproape o treime
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în ianuarie 2023, cu 8,9%, comparativ cu prima lună din 2022, la 479 de unități
Investițiile directe ale nerezidenților în România au urcat cu 34,86% în ianuarie 2023, la 1,176 miliarde de euro, comparativ cu 872 milioane euro în luna ianuarie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, remis joi AGERPRES. "Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,176 miliarde de euro (comparativ cu 872 milioane euro în luna ianuarie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 919 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 257 milioane euro", se spune în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în ianuarie 2023, cu 8,9%, comparativ cu prima lună din 2022, la 479 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 479 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 2,31 milioane de dolari, cu 60,9% mai mare față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie 2022, de 1,43 milioane de dolari. În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în luna ianuarie în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (25,68% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (23,8%) și transport, depozitare și comunicații (20,67%). La finele lunii ianuarie 2023, în România existau 244.694 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 67,97 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 51.861 (capital subscris de 4,049 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,647 miliarde de dolari, în 5.890 de firme.
Datoria externă totală a României a crescut până la 150,23 miliarde de euro
u în ianuarie, la datorie totală externă s-au mai adăugat 7,51 miliarde de euro
Datoria externă totală a României a crescut la finalul lunii ianuarie cu 7,51 miliarde de euro, la 150,235 miliarde de euro, de la 142,721 miliarde de euro, arată datele publicate joi de Banca Națională a României (BNR). ”În luna ianuarie 2023, datoria externă totală a crescut cu 7,514 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 104,696 miliarde euro la 31 ianuarie 2023 (69,7% din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,2% față de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2023 nivelul de 45,539 miliarde euro (30,3% din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,1% față de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 8,8% în luna ianuarie 2023, comparativ cu 15,8% în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 ianuarie 2023 a fost de 5,2 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2023 a fost de 87,9%, comparativ cu 82,7% la 31 decembrie 2022. În luna ianuarie 2023 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 949 milioane euro, comparativ cu 1,138 miliarde euro în luna ianuarie 2022. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 262 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 522 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 100 milioane euro, față de un excedent de 90 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 119 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în Romania au însumat 1,176 miliarde euro (comparativ cu 872 milioane euro în luna ianuarie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 919 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 257 milioane euro.
Interesul pentru mașinile electrice și hibride crește, susținut de costurile cu alimentarea
Interesul pentru mașinile electrice și hibride se menține ridicat în rândul consumatorilor, în principal datorită costului mai redus cu alimentarea, comparativ cu motoarele pe combustie internă, preocupărilor cu privire la protecția mediului și stimulentelor acordate de autorități pentru cumpărarea unui autovehicul nepoluant, arată un studiu Deloitte. Acesta menționează că, pe de altă parte, prețurile încă ridicate, autonomia limitată, timpul necesar pentru alimentare și infrastructura de încărcare deficitară rămân principalele argumente contra unei astfel de alegeri. ”Interesul pentru mașinile electrice și hibride se menține ridicat în rândul consumatorilor, în principal datorită costului mai redus cu alimentarea, comparativ cu motoarele pe combustie internă, preocupărilor cu privire la protecția mediului și stimulentelor acordate de autorități pentru cumpărarea unui autovehicul nepoluant”, reiese din studiul Deloitte 2023 Global Automotive Consumer Study, derulat în 24 de țări din întreaga lume, dintre care nouă din Europa. Pe de altă parte, prețurile încă ridicate, autonomia limitată, timpul necesar pentru alimentare și infrastructura de încărcare deficitară rămân principalele argumente contra unei astfel de alegeri. Cei mai mulți consumatori din Marea Britanie (77%), Germania (75%), Belgia (75%), Austria (65%), Franța (65%) și Italia (51%) spun că ar prefera să își încarce mașina electrică acasă, mai arată studiul. Totuși, în țările europene analizate, tranziția de la motoarele pe combustie internă la cele electrice se produce lent. Proporția celor care ar opta pentru un motor pe benzină sau motorină la următoarea achiziție rămâne încă ridicată în Austria (54%), Turcia (54%), Germania (51%), Polonia (49%), Marea Britanie (49%), Franța (47%) și Belgia (47%). Doar în Italia (unde 22% dintre consumatori ar opta pentru motor pe benzină sau motorină) și Spania (31%), motoarele pe combustie internă pierd cu adevărat teren. În plus, mulți dintre cei care se declară interesați de o mașină electrică ar renunța la o astfel de achiziție dacă ar apărea pe piață un combustibil sintetic, nepoluant, pentru motoarele cu combustie internă, procentul acestora variind între 44% în Belgia și 63% în Turcia. ”Preferința în creștere pentru mașinile electrice este evidențiată și de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile, chiar dacă datele pe 2022 arată că motoarele tradiționale continuă să acapareze mai mult de jumătate din vânzările de mașini în statele Uniunii Europene. În România, anul trecut, vânzările de mașini electrice au crescut cu aproximativ 10.000 de unități, cel mai mare avans fiind înregistrat în cazul celor pe baterie (plus 83,5%, pe locul patru în UE după Cipru, Letonia și Bulgaria). Cu toate acestea, autovehiculele pe baterie reprezintă mai puțin de un sfert din totalul celor electrice vândute în România în 2022 și sub 10% din total. Și pentru români, principalele motive de reticență în alegerea unei mașini electrice sunt legate de infrastructura precară de încărcare și de autonomia limitată, la care se adaugă durata scurtă de viață a bateriei și, la anumite modele, faptul că bateria nu poate fi înlocuită”, a declarat Ciprian Gavriliu, partener servicii fiscale, Deloitte România.
Banca Elveției aruncă un colac de salvare de 50 miliarde de dolari pentru Credit Suisse
La câteva ore după ce Banca Centrală elvețiană a declarat că este pregătită să ofere sprijin financiar Credit Suisse, banca a acceptat oferta, sperând să-i asigure pe investitori că are lichiditățile necesare pentru a rămâne pe linia de plutire, relatează CNN. Credit Suisse a declarat că va împrumuta până la 50 de miliarde de franci elvețieni (53,7 miliarde de dolari) de la Banca Centrală a Elveției. Banca a numit împrumutul o „acțiune decisivă pentru a-și consolida lichiditatea în mod preventiv”. „Această lichiditate suplimentară ar sprijini afacerile de bază și clienții Credit Suisse, deoarece Credit Suisse adoptă măsurile necesare pentru a crea o bancă mai simplă și mai concentrată, construită pe nevoile clienților”, a trasnmis banca într-un comunicat. Pe lângă împrumutul de la Banca Centrală, Credit Suisse a mai anunțat că a răscumpărat miliarde de dolari din propria datorie pentru a-și gestiona pasivele și cheltuielile cu plata dobânzilor. Banca, fondată în 1856, este una dintre cele mai mari instituții financiare din lume și clasificată drept „bancă de importanță sistemică globală”, împreună cu alte 30, inclusiv JP Morgan Chase, Bank of America și Bank of China. Autoritățile elvețiene și Credit Suisse Group au discutat despre modalități de stabilizare a băncii, a informat miercuri Bloomberg, citând persoane familiare cu subiectul Liderii Credit Suisse și oficialii guvernamentali au discutat despre opțiuni care variau de la o declarație publică de sprijin până la un potențial sprijin de lichiditate. Alte mișcări potențiale sugerate pentru Credit Suisse au fost o potențială separare a filialei elvețiene și o asociere cu concurentul său elvețian mai mare, UBS Group, potrivit articolului. Elveția este supusă presiunii din partea cel puțin a unui guvern important, pentru a interveni rapid asupra Credit Suisse, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația, după ce acțiunile băncii elvețiene au condus miercuri la o prăbușire a acțiunilor băncilor europene.
UiPath, primul unicorn românesc, listat la bursa din New York, a raportat venituri peste așteptări
UiPath, primul unicorn românesc, listat la bursa din New York, a raportat venituri peste așteptări pentru anul fiscal 2023, încheiat la finele lunii ianuarie, de 1,06 miliarde de dolari, cu 19% peste cele din anul precedent. Pierderea netă s-a redus la 348 milioane dolari, de la peste jumătate de miliard de dolari anul trecut. "An încheiat în forță anul fiscal 2023. Intrăm în anul fiscal 2024 cu lansarea noilor noastre inițiative conform calendarului stabilit și cu un impuls în creștere, pe măsură ce atât clienții, cât și partenerii văd impactul pozitiv pe care platforma noastră de automatizare a afacerilor îl poate avea asupra angajaților, clienților și afacerilor lor", a declarat Rob Enslin, care ocupă funcția de director executiv al UiPath alături de Daniel Dines, conform Profit.ro. Chris Weber renunță la funcția de Chief Business Officer, după doar un an. El va asigura tranziția până la 30 aprilie 2023, sfârșitul primului trimestru fiscal 2024. La plecare, Weber va primi o sumă forfetară de 250.000 dolari și răscumpărări de 76.024 titluri. Robert Enslin, Co-Chief Executive Officer al companiei din mai 2022, va prelua postul acestuia, pe lângă responsabilitățile sale actuale.
Afacerile din industrie s-au redus cu 5,3% în prima lună a anului
Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) a scăzut, în luna ianuarie 2023, în termeni nominali, față de luna decembrie 2022, cu 5,3%, iar față de luna ianuarie 2022, a crescut cu 6,8%, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna ianuarie 2023, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) a scăzut în termeni nominali, față de luna decembrie 2022, cu 5,3%, iar față de luna ianuarie 2022, a crescut cu 6,8%”, arată datele INS. Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna ianuarie 2023, comparativ cu luna precedentă, pe total, cu 5,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-6,1%). Industria extractivă a crescut cu 12,7%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de uz curent (-11,9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-6,6%), industria bunurilor de capital (-6%), industria energetică (-2,4%) și industria bunurilor intermediare (-0,6%). Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în luna ianuarie 2023, față de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 6,8%, datorită creșterilor înregistrate în industria prelucrătoare (plus 7,1%) și în industria extractivă (plus 1,4%).
Prețurile petrolului au scăzut cu peste 5 dolari pe baril
Prețurile petrolului au scăzut miercuri cu peste 5 dolari pe baril, la cel mai redus nivel din mai mult de un an, deoarece neliniștea legată de problemele financiare ale Credit Suisse a agitat piețele mondiale și a redus efectul pozitiv al speranțelor unei redresări a cererii de petrol din China, transmite Reuters. Semnele timpurii ale unei reveniri la stabilitatea pieței s-au estompat după ce cel mai mare investitor al Credit Suisse, Saudi National Bank, a declarat că nu va putea să-i ofere mai mult ajutor financiar. Anunțul a dus la scăderea puternică a acțiunilor Credit Suisse și ale altor acțiuni europene. ”Nu contează care este activul de risc, în acest moment, oamenii renunță la diferite instrumente financiare”, a spus Robert Yawger, director pentru contracte futures în domeniul energiei la Mizuho din New York. "Nimeni nu vrea să meargă acasă cu o poziție importantă în nimic astăzi... nu ai unde să te ascunzi cu adevărat", a adăugat acesta. Ambele valori de referință pentru țiței au atins cel mai redus nivel din decembrie 2021 și au scăzut timp de trei zile consecutive. Cotația țițeiului Brent a scăzut cu 4,65 dolari, sau cu 6%, la 72,35 dolari pe baril. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 4,51 dolari, sau cu 6,3%, la 66,84 dolari.
LinkedIn lansează instrumente de AI pentru candidați și companii
Platforma de job-uri LinkedIn anunță implementarea unor instrumente bazate pe inteligență artificială, cu care pot fi generate texte pentru profilurile personale și descrierile posturilor. Unul dintre noile instrumente oferite de LinkedIn poate scana profilul utilizatorilor și descoperi aptitudinile și experiența acestora, pentru a completa anumite secțiuni ale profilului sau a face rezumate. Compania le recomandă utilizatorilor să verifice textele generate de AI, pentru a elimina eventualele greșeli, înainte a le folosi. Aceasta opțiune este acum testată și va fi disponibilă în lunile următoare membrilor LinkedIn Premium. Un alt instrument promite să ajute companiile să realizeze descrierile posturilor pentru care caută angajați. Angajatorii vor furniza informații despre rol, inclusiv titlul și numele companiei, iar instrumentul LinkedIn va genera o descriere pe care managerul de angajare o poate edita apoi. LinkedIn are deja un istoric în ceea ce privește instrumentele de AI folosite, încă dinainte să înceapă cursa chatboților între Microsoft, Google și ceilalți. Sistemele de recrutare ale companiei folosesc de mai mulți ani instrumente de AI pentru a sugera candidați potriviți.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
