Local

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cheltuielile unei familii medii din România reprezintă aproape 84% din venituri

Ziarul de Vrancea
10 ian 2021 440 vizualizări

INS: Cheltuielile totale ale populației au fost în trimestrul III 2020, în medie, de 4.444 lei lunar

Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2020, în termeni nominali, 5.302 lei pe gospodărie și 2.068 lei pe persoană, iar cheltuielile totale ale populației au fost în trimestrul III 2020, în medie, de 4.444 lei lunar pe gospodărie (1.733 lei pe persoană) și au reprezentat 83,8% din nivelul veniturilor totale, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2020, în termeni nominali, 5.302 lei pe gospodărie și 2.068 lei pe persoană. Cheltuielile totale ale populației au fost în trimestrul III 2020, în medie, de 4.444 lei lunar pe gospodărie (1.733 lei pe persoană) și au reprezentat 83,8% din nivelul veniturilor totale”, arată datele INS. În ceea ce privește veniturile totale, veniturile bănești au fost, în medie, de 4.961 lei lunar pe gospodărie (1.934 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 341 lei lunar pe gospodărie (133 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,9% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (18,9%), veniturile din activități neagricole independente (2,1%), veniturile din agricultură (1,9%), cele din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum și veniturile în natură (6,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,3%). Mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural. La cheltuielile totale, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor socialesub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,7%). Mediul de rezidență determină unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum. Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținutîn trimestrul III 2020, în medie, 33,5% din consumul gospodăriilor. Veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor bănești provenite din diferite surse de proveniență pentru care nu există obligația de restituire și veniturile în natură (evaluate în lei). Cheltuielile totalecuprind ansamblul cheltuielilor bănești, indiferent de destinație și contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.

Economia își va reveni la nivelul dinainte de pandemie până la începutul lui 2022

u așa arată un raportul PwC Global Economic Watch 2021

Economia globală va avansa în 2021 cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul 21, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la începutul lui 2022, arată raportul PwC Global Economic Watch 2021, care precizează că revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. ”Economia globală va avansa în 2021 cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul 21, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor”, arată raportul PwC Global Economic Watch 2021. Deși economia globală în ansamblu își va reveni la nivelul dinainte de criza sanitară, revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. Redresarea va depinde de reușita campaniilor de vaccinare, precum și de condițiile fiscale, monetare și financiare ale fiecărui stat în parte. ”Previziunile optimiste la nivel global dau încredere că recuperarea pierderilor suferite în ultimul an se va face mai rapid decât se credea la începutul pandemiei. România urmează tendința globală, având în vedere că estimările Comisiei Naționale de Prognoză indică o creștere de 4,5% în acest an, după declinul de 4,2% din 2020. Sunt vești bune pentru mediul de afaceri care va avea nevoie, totuși, în continuare de sprijinul guvernamental. Pe măsură ce pandemia va fi controlată prin vaccinare, ar fi bine ca guvernul să ia măsuri pentru o creștere durabilă, cu accent pe investiții și crearea de locuri de muncă. La rândul lor, companiile trebuie să se concentreze pe strategii de dezvoltare și investiții, inclusiv în forța de muncă, pentru a face față atât problemelor cauzate de pandemie, cât și schimbărilor de durată pe care aceasta le-a impus deja în economie și în societate”, a spus Ionuț Simion, country managing partner PwC România. Potrivit Global Economic Watch 2021, economia Chinei este deja mai mare decât înainte de pandemie, dar alte economii avansate, în special cele puternic bazate pe servicii, precum cele din Marea Britanie, Franța și Spania, sau cele axate pe exportul de bunuri de capital, precum Germania și Japonia, au o probabilitate mai mică de a reveni la nivelurile ante criză, până la sfârșitul anului 2021. Previziunile avertizează că următoarele trei până la șase luni vor continua să aibă multe provocări, în special pentru țările din emisfera nordică care trec prin lunile de iarnă și ar putea fi forțate să impună blocaje parțiale sau totale ale economiei, aplicate în prezent în Germania și Marea Britanie. ”Astfel, aceste economii s-ar putea contracta în primul trimestru și să revină pe creștere probabil în a doua jumătate a anului, când este de așteptat ca cel puțin două treimi din populația lor să fie vaccinată. În economii precum Marea Britanie, Franța, Spania și Germania se preconizează că nivelurile de producție încă scăzute vor duce la creșterea ratelor șomajului, majoritatea locurilor de muncă afectate fiind cele din partea de jos a distribuției câștigurilor, agravând astfel inegalitățile de venituri”, arată raportul.

Exporturile au scăzut în ritm mai alert față de importuri

Exporturile României au scăzut cu 11% în primele 11 luni din 2020, la 57,1 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 7,7%, la 73,53 miliarde euro, față de perioada similară din 2019, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2020, exporturile FOB au însumat 57,102 miliarde euro,iar importurile CIF au însumat 73,536 miliarde euro. În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2020, exporturile au scăzut cu 11%, iar importurile au scăzut cu 7,7%, comparativ cu perioada 1 ianuarie -30 noiembrie 2019. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie -30 noiembrie 2020 a fost de 16,433 miliarde euro, mai mare cu 908,7 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2019”, arată datele INS. În luna noiembrie 2020, exporturile FOB au însumat 6,029 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,603 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,573 miliarde euro. Față de luna noiembrie 2019, exporturile din luna noiembrie 2020 au crescut cu 0,6%, iar importurile au crescut cu 1,5%. În primele 11 luni din 2020, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,4% la export și 37% la import) și alte produse manufacturate (30,4% atât la export cât și la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele 11 luni din 2020 a fost de 42,235 miliarde euro la expedieri și de 54,12 miliarde euro la introduceri, reprezentând 74% din total exporturi și 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie - noiembrie 2020 a fost de 14,867 miliarde euro la exporturi și de 19,415 miliarde euro la importuri, reprezentând 26% din total exporturi și 26,4% din total importuri. Soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent.

Fiscul are de ieri acces direct la toate conturile noastre

ANAF operaționalizează de luni Registrul central electronic pentru conturi bancare și de plăți prin care va avea asigurat acces direct la conturile persoanelor fizice și firmelor, măsura având ca scop combaterea spălării banilor. Instituțiile de credit, instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică vor fi obligate să transmită organului fiscal central lista persoanelor fizice și a firmelor care au deschise conturi, incluzând identitatea persoanelor și numărul IBAN, odată cu operaționalizarea Registrului central electronic pentru conturi bancare și de plăți. Informațiile cerute trebuie transmise în termen de 10 zile de la data operaționalizării. Înființarea Registrului central electronic permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăti și conturi bancare identificate prin IBAN, precum și casete de siguranță deținute de o instituție de credit pe teritoriul României, și asigură accesul direct și imediat al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și al autorităților competențe naționale.

IMM-urile cer ajutoarele pentru capitalul de lucru

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România solicită Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului urgentarea acordării finanțărilor pe Măsura 2 - Capital de lucru pentru IMM-uri, precizând că, pentru ca toți beneficiarii să-și primească banii la timp, este important ca etapa de evaluare a aplicațiilor să se încheie în termen de două săptămâni iar plata sumelor solicitate să se facă până la sfârșitul lunii februarie. ”Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România solicită Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: finalizarea etapei de analiză a cererilor în termen de 2 săptămâni, având în vedere că în această etapă se verifică încadrarea activității economice în codurile CAEN stabilite prin OUG nr.130/2020 cu modificările și completările ulterioare și înregistrarea corespunzătoare a documentelor necesare în aplicație; alocarea sumelor bugetare necesare derulării măsurii 2 conform art. 27, alin. 3 din OUG nr.130/2020 cu modificările și completările ulterioare 'Bugetele pentru formele de sprijin sub formă de granturi prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b) și c) sunt indicative și se pot reloca între tipurile de măsuri în funcție de nevoile IMM-urilor și în condițiile încadrării în alocarea totală a măsurilor din prezenta ordonanță de urgență, în limita alocărilor cu această destinație din POC și facilitatea de finanțare REACT-EU', astfel încât plata către beneficiari să se facă până la sfârșitul lunii februarie”, arată CNIPMMR. Consiliul mai solicită ca verificarea criteriilor de încadrare în categoria IMM-uri să se facă pe bază de eșantion, conform OUG nr. 130/2020 cu modificările și completările ulterioare, verificare care poate fi realizată atât în faza de evaluare a cererii de finanțare dar și ulterior, după semnarea contractului de finanțare, astfel cum se menționează la art. 10, alin. (3) din OUG nr. 130/2020. “Verificarea încadrării beneficiarului în categoria IMM se realizează pe bază de eșantion, de către MEEMA/AIMMAIPE după depunerea cererii de finanțare și încheierea contractelor de finanțare, cu condiția recuperării sprijinului din fonduri externe nerambursabile dacă beneficiarul nu se încadrează în categoria de IMM la data depunerii cererii de finanțare”, spun reprezentanții CNIPMMR. Consiliul pentru IMM-uri mai cere și transparentizarea modului de evaluare a cererilor depuse și a plăților către beneficiarii finanțării, precum și asigurarea finanțării necesară tuturor beneficiarilor admiși.

Restart Energy, joint venture cu americanii de la Interlink Capital Strategies

Restart Energy, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică și gaze naturale din România, a anunțat luni că a devenit partener într-un joint venture cu compania americană de consultanță și administrare a fondurilor Interlink Capital Strategies, pentru a dezvolta proiecte de energie verde în valoare de 500 de milioane de dolari până în 2025, în România și țările vecine, precum și pentru a lansa platforma RED în SUA. ”Restart Energy, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică și gaze naturale de pe piața locală, a devenit partener într-un joint venture cu Interlink Capital Strategies din Washington, DC (SUA) companie de consultanță și administrare a fondurilor, pentru a dezvolta proiecte de energie verde în valoare de 500 de milioane de dolari în România și țările vecine, precum și pentru a lansa platforma RED în SUA. Investiția din România va finanța planurile Restart Energy de achiziție și dezvoltare proiecte de energie regenerabilă de 500 MW de până la finalul 2025”, a informat compania. Conducerea Restart Energy vrea să achiziționeze și să dezvolte în fiecare an 100 MW de proiecte solare, eoliene, biogaz, biomasă și energie geotermală. Proiectele Restart Energy vor necesita investiții de aproximativ 100 de milioane de dolari pe an. Interlink va activa ca un consilier strategic pentru finanțarea acestor proiecte.

Hyundai Motor și Apple, parteneriat în domeniul automobilelor electrice

Hyundai Motor și Apple intenționează să semneze până în martie un parteneriat în domeniul automobilelor electrice și să înceapă producția în Statele Unite în jurul anului 2024, a relatat duminică publicația sud-coreeană Korea IT News, transmite Reuters. Hyundai Motor a anunțat, vineri, că este în discuții preliminare cu Apple, după ce o altă publicație locală a scris că cele două companii vor să lanseze un automobil electric autonom în 2027, articol care a dus la creșterea acțiunilor Hyundai cu aproape 20%. Hyundai Motor a refuzat să comenteze informația de duminică și a reiterat comentariile de vineri că a primit solicitări pentru o posibilă cooperare de la diverse companii pentru dezvoltarea de vehicule electrice autonome. Apple nu a comentat imediat. O versiune actualizată a articolului a eliminat unele detalii, inclusiv locația și capacitatea de producție, intervalul de timp pentru semnarea acordului și lansarea vehiculelor pilot.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,79%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas luni la 1,79%, cel mai scăzut nivel după cel de 1,78%, atins pe 11 octombrie 2017, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 1,95%, cel mai redus nivel după 12 octombrie 2017, când a fost de 1,94%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.