Local

Moș Cirip din Dumitrești – povestitorul care a păstrat memoria satului vrâncean

Paul Petrache
9 mar 2026 1489 vizualizări

Stan Maftei, cunoscut de localnici drept Moș Cirip, a rămas în amintirea comunității din Dumitrești ca unul dintre oamenii care au transmis mai departe legendele și istoria orală a locului. Informațiile despre viața și poveștile sale apar atât în volumul „Dumitreştii de ieri”, cât și în evocările publicate pe pagina de Facebook „Dumitrești – Atunci și acum”.

Moș Cirip din Dumitrești – povestitorul care a păstrat memoria satului vrâncean

În multe sate din Vrancea, istoria nu a fost scrisă doar în cărți, ci a fost păstrată și transmisă din om în om, prin povestire. În comuna Dumitrești, un astfel de personaj a fost Stan Maftei, cunoscut de localnici sub numele de Moș Cirip, considerat de mulți drept una dintre „arhivele vii” ale comunității.

Amintirea sa este evocată astăzi atât în volumul „Dumitreştii de ieri” al profesorului Marian Găloiu, colaborator al Ziarului de Vrancea , care consemnează istorii și întâmplări ale locului, cât și într-o postare publicată în 6 martie 2026 pe pagina de Facebook „Dumitrești – Atunci și acum”, dedicată memoriei și tradițiilor comunității.

Un povestitor care aduna oamenii la vorbă

Pentru cei care l-au cunoscut, Moș Cirip nu era doar un bătrân al satului, ci un om care purta în vorbele sale o lume întreagă. Avea darul rar de a povesti, iar la ceasurile de seară, când oamenii se adunau la clacă sau la povești, el aducea în discuție întâmplări auzite de la bătrânii de dinaintea lui.

Astfel, poveștile nu se pierdeau, ci treceau din generație în generație, devenind parte din memoria colectivă a satului.

Legenda „Cântecului Ielelor”

Potrivit informațiilor consemnate în volumul „Dumitreştii de ieri” al profesorului Marian Găloiu, colaborator al Ziarului de Vrancea, unele dintre legendele locului au fost auzite chiar de la Moș Cirip. Una dintre acestea este cunoscută sub numele de „Cântecul Ielelor”, o poveste veche despre puterea misterioasă a ielelor și despre cântecul lor fermecat.

Se spunea că acest cântec putea vrăji oamenii sau le putea tulbura mințile, iar locurile în care se auzea erau evitate de săteni, mai ales în nopțile cu lună.

Moș Cirip povestea aceste întâmplări cu o seriozitate care îi făcea pe ascultători să îl urmărească cu sufletul la gură, iar lumea nevăzută a satului părea să prindă viață prin cuvintele sale.

Martor al unor locuri dispărute

Născut la începutul secolului al XX-lea, Stan Maftei a fost și un martor al schimbărilor prin care au trecut satele din zona Dumitreștiului.

În povestirile sale apărea adesea și satul Linți, despre care se spune că odinioară avea gospodării și biserică, dar care a dispărut în timp, fiind înghițit de pădure. Astăzi, în acele locuri au rămas doar urme de temelii și poieni pustii.

Astfel de mărturii oferă o imagine valoroasă despre trecutul rural al Vrancei și despre transformările prin care au trecut comunitățile din această zonă.

Înțelepciunea unui om simplu

Pentru familie și apropiați, el era simplu „Moșu” – un om cu vorbă domoală, dar plină de tâlc.

Se spune că obișnuia să glumească uneori spunând, cu un zâmbet pe sub mustață:

Aștept să vină anul 2000, când zice lumea că va fi sfârșitul lumii, să văd și eu ce va face lumea.

Replica reflectă felul în care privea viața: cu calm, curiozitate și înțelepciunea specifică oamenilor simpli ai satului.

Poveștile care țin vie memoria satului

Moș Cirip nu a lăsat în urmă averi sau bunuri materiale. În schimb, a lăsat ceva mult mai prețios: poveștile satului Dumitrești.

Ele au rămas în memoria celor care l-au ascultat și au ajuns mai departe, unele fiind consemnate în volumul „Dumitreştii de ieri”, iar altele readuse în atenția publicului prin inițiative online precum pagina „Dumitrești – Atunci și acum”, care continuă să adune fotografii, amintiri și istorii ale locului.

Atâta timp cât cineva va mai spune povestea „Cântecului Ielelor” sau va pomeni numele lui Moș Cirip, o parte din sufletul satului Dumitrești și din memoria Vrancei va continua să trăiască.

Paul Petrache


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.