Local

Primarul Misăilă vrea cu orice preț desființarea Ateneului

Alexandra TĂTARU
16 aug 2017 4441 vizualizări
 „În cinstea culturii” și a muzicii ”învechite” (Foto arhivă: 13 iunie 2016)
„În cinstea culturii” și a muzicii ”învechite” (Foto arhivă: 13 iunie 2016)

Ideea fuziunii culturale dintre Ateneu și Teatrul Pastia a fost repusă pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Local Focșani convocate de primar pentru joi. În expunerea de motive care să-i susțină ideea, primarul invocă lipsa spectatorilor de la concertele Orchestrei “Unirea”, al cărei repertoriu este “învechit” și absențele coriștilor “Pastoralei” de la repetiții. Cel mai probabil, Misăilă mizează și pe votul consilierei liberale Irina Panaite, care încă nu a fost exclusă din Consiliul Local Focșani

Video: Corul Pastorala si Orchestra de camera Unirea

 

Primarul Cristi Misăilă se pare că nu a renunțat la ideea de a desființa instituția Ateneului Popular propunând fuziunea prin absorbție cu Teatrul Municipal Pastia. Dacă în ședința din aprilie 2017, fuziunea inițial aprobată de consilierii social-democrați și ulterior avizată nefavorabil de Instituția Prefectului i-a stricat planurile edilului, se pare că ideea i-a revenit, nu se știe din ce motive. Probabil a fost influențat, gândim noi, de succesul extraordinar pe care le-au avut la public recentele spectacole din Piața Unirii și pentru care și noi ne-am exprimat toată stima. Diversitate, calitate, desigur, dar și mai mulți bani și altă motivație de implicare. Nu mereu este Centenarul Marelui Război și nu mereu este motivația extraordinară de a cheltui un buget de peste 4 milioane de euro.

Proiectul propus în aprilie este aproape la fel cu cel propus în ședința de joi, cu excepția motivațiilor exprimate în raport. Se prevede ca Teatrul Municipal să preia patrimoniul, activitățile și personalul Ateneului, urmând ca după reorganizare cele doua instituții să aibă doar un singur director și un număr total de 45 de posturi. Motivele invocate de primarul Misăilă țin mai degrabă de nemulțumirile adunate de-a lungul anului și expuse la urechea acestuia și de către diverse persoane care, obișnuite probabil cu ovațiile publicului prezent în Piața Unirii la vestitele ”paranghelii”, au constatat în sala Ateneului un public de nișă, cuminte, care aparține altei generații. „Reorganizarea este impusă ca având în vedere următoarele: interesul scăzut al publicului faţă de muzica simfonică, chiar şi în condiţii de gratuitate, calitatea prestaţiilor orchestrei suferă din pricina lipsei de coeziune între interpreţi datorată dificultăților de corelare a programului acestora, lipsa concertelor lecţie pentru tineri, promovare insuficientă, repertoriu învechit şi stilul corului Pastorala prin nerespectarea programului de repetiţii, lipsa punctualității la spectacole, cantitate în detrimentul calităţii. Necesitatea reorganizării transpare și din nevoia de noutate și diversitate. Manifestările culturale trebuie să corespundă publicului contemporan. Prin reorganizare se încearcă, de fapt, să se dea un suflu nou ambelor instituții, realizându-se și un echilibru de personal pe lângă eficientizarea resurselor financiare și umane”, își motivează primarul Misăilă dorința de fuziune a Teatrului și Ateneului.

Nimic nu se compară cu ”Despacito” nu-i așa?

Bineînțeles că publicul trebuie să fie obișnuit cu muzica simfonică, însă acest lucru nu e posibil cât timp nu este educat în aces sens. Când publicului i se dă mai des în Piața Unirii câte un spectacol cu iz de fum în același timp cu reprezentanția unui mare violonist pe scena Ateneului, evident că ni se pare și nouă că există un interes scăzut. Partiturile unei orchestre aparțin muzicii clasice, iar partiturile compuse în urmă cu două secole nu pot fi decât ”învechite”. Nimic nu se compară cu ”Despacito” nu-i așa? Pe de altă parte, primarul Misăilă are dreptate. O orchestră care se formează cu o zi înainte de spectacol și repetă câteva ore nu poate fi comparată cu o orchestră permanentă ce funcționează după un program regulat în cadrul unei filarmonici. Dar cine vă oprește, dragi autorități, să acordați credit unui astfel de proiect? Atunci vor exista și concerte lecție, iar la orele de muzică, ce se fac și în afara Liceului de Artă, poate se va asculta și muzică clasică, nu se vor puncta doar orele în program. Să mai spunem că la unele licee s-a scos de tot ora de muzică? Ce mai contează dacă-i avem pe ”marii artiști” mereu la Manele TV? Evident, suntem convinși că unicul director al celor două instituții, ce vor fuziona în viitor, va ține cont de faptul că proiectele Ateneului, care nu au fost gândite decât în scop educativ, vor fi îmbunătățite și nu desființate.

Misăilă e supărat și pe Corul Pastorala

Corul Pastorala a devenit o instituție culturală ce a fost absorbită de Ateneul Popular în urmă cu doi ani. Pastorala Focșani, atent îndrumată de profesorul Săndulachi peste patru decenii, a devenit un cor permanent sub cupola unei instituții, așa cum este și proiectul ”Țara Vrancei”. Repertoriul coralei poate fi considerat ”învechit”, la fel ca partiturile lui Mozart, Beethoven ș.a., cum să nu, dar ceea ce se pierde din vedere este faptul că muzica clasică și cea corală sunt la fel ca vinul, ăla de este premiat la Festivalul Bachus (sâc!!!). Cu cât este mai vechi, cu atât este mai bun. Din nou, primarul Misăilă poate are dreptate că lipsa unor coriști de la repetiții și nepunctualitatea lor ar fi un punct slab, dar unii sunt artiști, nu finanțiști sau educați în cultura germană ori niponă. La acest capitol pot fi găsite soluții mai puțin radicale. Cei din Pastorala sunt buni și pot fi și mai buni. Important este să se dea un nou suflu acestui proiect și să fie determinați, unii dintre ei, să iasă din starea de lehamite și letargie. Să-l întrebăm și pe coristul care este și director al Spitalului Județean, de ce nu, de câte ori s-a prezentat la repetiții? La Festivalul Coral nici măcar nu s-a sinchisit să întregească formația...

Directorul de nota 10 la evaluarea din aprilie va rămâne, probabil, fără post

În raportul de motive, primarul Misăilă spune că prin această fuziune se va realiza și un echilibru de personal, pe lângă eficientizarea resurselor financiare și umane. Păi, nu prea vedem noi ce economie la buget se face și ce echilibru se aduce cât timp se va prelua personalul și patrimoniul doar scriptic, pentru că faptic unicul director va avea mai mult de lucru. În timp ce se va desființa doar postul de manager al Ateneului, directorul Teatrului Municipal se va supraîncărca cu responsabilități. Logica noastră ne spune că se economisește salariul unui manager pe un an, sumă care nu depășește 100 mii lei, iar directorul Teatrului trebuie să aibă grijă să eficientizeze activitatea celor două instituții. Cu același salariu? Sau dublu? Va mai avea grijă și de proiectele teatrale? Multe întrebări la care nu a binevoit să ne răspundă primarul, dar poate vom afla în ședință. Dar dacă activitatea Ateneului Popular nu a fost atât de bună și directorul său nici atât, oare de ce s-a acordat nota 10 la convocarea de către comisia Primăriei și Direcției de Cultură, din luna aprilie? Atât raportul de activitate realizat de Ateneul Popular, cât și rezultatul evaluării directorului arată la ambele secțiuni nota maximă, 10, în timp ce directorul Teatrului a primit nota 9,08 la raport și o medie finală de 9,54. Pe site-ul Primăriei Focșani se pot citi rapoartele celor trei instituții culturale subordonate Consiliului Local și se pot face comparații suficiente, chiar dacă, voit sau nu, la rezultatele evaluării Ateneului se arată anul 2015 și nici unul dintre rezultatele afișate nu este semnat de cineva. Ideea principală este nu să denigrăm o instituție culturală și să aducem laude alteia. Cel mai probabil, primarul Misăilă speră ca proiectele care necesită 2/3 din voturi să fie aprobate în această ședință, având de partea sa și pe consiliera liberală Irina Panaite, încă neexclusă din Consiliul Local Focșani. Irina Panait a fost sancționată de liberali cu excluderea din PNL pentru că a votat cu social-democrații patru proiecte, în ședința de luna trecută.

Unii cu parangheliile, alții cu adevărata cultură

Unora chiar ne pasă de activitatea culturală din oraș, menținerea și mai ales revigorarea ei. Ne place la Teatrul Municipal, ne place la Ateneul Popular, Maiorul Pastia nu a donat degeaba cele două instituții orașului, ne place activitatea Ansamblului ”Țării Vrancei”. Totul trebuie să funcționeze separat. Soluțiile radicale nu rezolvă nevoia de cultură a unora sau schimbarea mentalităților focșănenilor în privința stilului adoptat sau motivația de a participa la spectacole. Un director dacă pare ineficient, se poate schimba cu alt director sau se pot sancționa salariații pentru lipsa de viziune asupra unor activități. Chiar nu credem că actualul sau viitorul director, care va prelua tot patrimoniul celor două instituții, va fi ”sincer încântat” de acest tip de viziune a edilului, chiar dacă va exprima total contrariul. Edilul nu poate fi contrazis. Dar deh, poate fi doar părerea iubitorilor de cultură, inclusiv a mea, cea care este aproape nelipsită de la manifestările ce se organizează, separat, de cele trei instituții culturale. Prioritățile urbei sunt multe. Nu cultura este cea care sărăcește bugetul, ci oamenii care-l gestionează. (A.TĂTARU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.