Miercurea Cenușii deschide Postul Mare în Vrancea: credincioșii romano-catolici chemați la convertire și rugăciune
18 februarie 2026 marchează începutul Postului Paștelui pentru romano-catolicii din Focșani și Garoafa dar și din toate Parohiile romanocatolice din județul Vrancea . PS Iosif Păuleț: „Per crucem, ad lucem – prin cruce, la lumină”
18 februarie 2026 – Pentru credincioșii romano-catolici din județul Vrancea și din întreaga lume, miercuri, 18 februarie 2026, este Miercurea Cenușii, ziua care marchează începutul Postului Mare, perioada de 40 de zile de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
În bisericile romano-catolice din Vrancea, credincioșii sunt invitați să participe la Sfânta Liturghie, să practice postul și abstinența și să intre într-un timp de reflecție, convertire și apropiere de Dumnezeu.
Program liturgic în Parohina romano-catolice Focșani

Potrivit anunțului făcut public pe contul de facebook Parohia Romano-Catolică Focșani, programul celebrărilor din Miercurea Cenușii în Parohie este următorul:
-
Garoafa
– 08:30: Calea Sfintei Cruci
– 09:00: Sfânta Liturghie
-
Focșani
– 17:30: Calea Sfintei Cruci
– 18:00: Sfânta Liturghie
În cadrul celebrării, după predică, preotul impune cenușa pe capetele credincioșilor, rostind una dintre formulele:
„Aminteşte-ţi că din pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” sau „Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie”.
Cenușa este obținută din ramurile binecuvântate în Duminica Floriilor din anul precedent și simbolizează efemeritatea vieții, fragilitatea umană și chemarea la convertire.
Postul Mare 2026: timp de har și speranță
În mesajul său pentru Postul Mare 2026, PS Iosif Păuleț, Episcop al Diecezei Romano-Catolice de Iași, îi îndeamnă pe credincioși să îl contemple pe Isus pe drumul crucii:
„Cu toţii avem nevoie să ne întoarcem către Domnul şi să creştem în apropierea iubitoare faţă de el. Postul Mare este un drum al speranţei. Per crucem, ad lucem – prin cruce, la lumină.”
Episcopul subliniază cele trei practici fundamentale ale Postului Mare:
✔ Postul – ca formă de purificare interioară și desprindere de atașamentele care ne îndepărtează de Dumnezeu;
✔ Pomana – expresie concretă a iubirii față de aproapele;
✔ Rugăciunea – „respirația sufletului”, legătura vie cu Dumnezeu.
În același spirit, mesajul Sfântului Părinte pentru Postul Mare 2026 accentuează importanța ascultării Cuvântului lui Dumnezeu și a postului trăit în credință și umilință, inclusiv printr-o formă concretă de abținere: renunțarea la cuvintele care rănesc.
Un drum spiritual pentru comunitatea catolică din Vrancea
Pentru romano-catolicii din Focșani, Garoafa și din alte comunități din județul Vrancea, Postul Mare reprezintă un timp de reînnoire spirituală, de aprofundare a credinței și de pregătire pentru misterul pascal – patima, moartea și învierea lui Isus Cristos.
Anul pastoral 2025-2026, sub tema „Euharistia ne hrăneşte speranţa”, oferă un cadru special pentru aprofundarea adorației euharistice și pentru întărirea comuniunii cu Cristos.
Într-o lume tot mai agitată, Postul Mare devine, pentru credincioșii din Vrancea, un timp de liniște interioară, solidaritate și speranță.
Citiți și:PS Iosif Păuleţ: Mesaj pentru Postul Mare 2026:
|
"Să îl contemplăm pe Isus pe drumul crucii"
Cucernici părinţi, dragi persoane consacrate, iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Cu toţii avem nevoie să ne întoarcem către Domnul şi să creştem în apropierea iubitoare faţă de el. Apropierea de Cristos are aspectul unei scări, pe care, treaptă după treaptă, din virtute în virtute, ne lăsăm cuprinşi de iubirea şi lumina sa.
Iată că am început un nou timp de har, Postul Mare, o perioadă sfântă de pregătire pentru solemnitatea Învierii Domnului. În prima zi din post, ni se pune cenuşă pe cap şi auzim chemarea Mântuitorului: "Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!". Această chemare ni se adresează personal şi ne priveşte pe fiecare în parte. Această chemare aduce în prezentul nostru mesajul profetic: "Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele, şi întoarceţi-vă la Domnul Dumnezeul vostru! Căci el este milostiv şi îndurător, încet la mânie şi plin de bunătate şi iartă răul" (Ioel 2,13).
Cenuşa ne cheamă la convertire. Cenuşa primită pe cap ne aminteşte că suntem trecători pe acest pământ şi că ţinta călătoriei noastre este cerul. La ce ne-ar folosi dacă am câştiga pământul, şi nu am ajunge în cerul în care ne aşteaptă fericirea adevărată şi veşnică? Cenuşa ne aminteşte de fragilitatea noastră şi de faptul că puterea ne-o găsim în Dumnezeu. Cenuşa ne aminteşte că suntem plămădiţi din pământ şi că nu trebuie să uităm de Cel care ne-a plămădit. "Doamne, tu eşti tatăl nostru; noi suntem lutul, iar tu olarul. Noi toţi suntem lucrarea mâinii tale. Nu te mânia, Doamne, prea tare şi nici nu-ţi adu aminte pentru totdeauna de păcat! Iată, vezi, te rog, noi toţi suntem poporul tău!" (Is 64,7-8).
* * *
Trei sunt practicile principale care ne ajută să ne convertim şi să ne apropiem de Dumnezeu pe durata aceasta de patruzeci de zile: postul, pomana şi rugăciunea. Prin ele, dorim să ne purificăm sufletele pentru a ne pregăti cum se cuvinte pentru marea solemnitate a Învierii Domnului.
Postul ne purifică. Postul nu îl practicăm ostentativ şi nici pentru a atrage atenţia altora. Postul îl practicăm în taină, cu bucurie, ca o perioadă de purificare interioară. Postul ne întăreşte convingerea că "nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu" (Mt 4,4). Postul îl facem nu pentru a acumula mai multe, ci pentru a realiza că multe lucruri nu ne folosesc şi poate că ne-am ataşat inima de ele. Şi o ştim deja, postul nu este doar abstinenţă de la mâncare. Putem posti de la o obişnuinţă rea, de la bârfă, de la adicţii, de la ceea ce nu ne permite să creştem în iubirea faţă de Dumnezeu.
În al doilea rând, ni se recomandă pomana. A da de pomană înseamnă a avea o inimă generoasă. Generozitatea are mereu farmecul ei. Generozitatea invită la reflecţie. Generozitatea reprezintă o formă nobilă şi concretă de mărturie creştină. Generozitatea care dă de pomană arată că iubirea nu se reduce la cuvinte şi intenţii bune. Iubirea înseamnă fapte bune. Iubirea înseamnă a avea ochi care văd nevoile celorlalţi; înseamnă a avea o inimă deschisă şi o mână întinsă pentru a ajuta.
În al treilea rând, Postul Mare ne invită la rugăciune. Rugăciunea este respiraţia sufletului. Fără rugăciune, nu putem creşte în viaţa spirituală. Lumea noastră pare tot mai agitată, mai grăbită. Avem nevoie de rugăciune în viaţa noastră, pentru a păstra legătura cu Dumnezeu care ne-a creat şi ne-a răscumpărat. Rugăciunea ne aminteşte cine suntem şi cine este Creatorul nostru. Avem nevoie de rugăciunea comunitară, împreună cu fraţii şi surorile noastre. Avem nevoie şi de rugăciunea personală, făcută acasă sau acolo unde ne ducem viaţa. Ambele forme ale rugăciunii, cea comunitară şi cea personală, practicate împreună, pot construi o viaţa spirituală frumoasă şi rodnică.
Dintre rugăciunile din Post, vă îndemn să alegeţi cât mai des Calea sfintei cruci, o practică spirituală profundă, verificată deja în timp. Urmându-l pe Isus, staţiune cu staţiune, contemplăm marea sa iubire faţă de noi. Suferinţa sa pe drumul crucii ne arată cât de mare este dorinţa sa ca noi să fim mântuiţi.
* * *
Iubiţi fraţi şi surori, Postul Mare este un drum al speranţei, deoarece prin suferinţă Cristos ajunge la înviere. Drumul crucii conduce spre bucuria victoriei pascale. Per crucem, ad lucem - prin cruce, la lumină. Anul pastoral 2025-2026 "Euharistia ne hrăneşte speranţa" reprezintă un timp prielnic pentru a ne concentra asupra izvorului şi culmii vieţii creştine, Taina sfântului Altar. Din iubire, Mântuitorul a rămas cu noi în Sfânta Împărtăşanie şi ne aşteaptă mereu ca să ne hrănească sufletele. Ne aşteaptă să îi facem vizite în biserici, pentru a ne ruga lui, pentru a-i vorbi despre grijile şi bucuriile noastre.
Postul Mare pe care îl străbatem în acest an pastoral poate fi un bun prilej pentru a aprofunda semnificaţia adoraţiei euharistice. Adoraţia ne ajută să îl aşezăm pe Isus în centrul vieţii noastre. Adoraţia ne permite să evaluăm evenimentele din perspectiva prezenţei lui Isus în mijlocul nostru. Prezenţa sa ne întăreşte, prezenţa sa ne dă speranţă, prezenţa sa ne mângâie. Vă îndemn, deci, să vă alimentaţi viaţa din Sfânta Euharistie şi să vă apropiaţi cât mai des de sacramentul Pâinii frânte pentru viaţa oamenilor.
La încheiere, împreună cu PS Petru Sescu, episcop auxiliar, şi PS Petru Gherghel, episcop emerit, vă transmitem gândurile noastre de bine şi binecuvântare. Bunul Dumnezeu să ne binecuvânteze cu un Post mare cu multe roade spirituale.
✠ Iosif Păuleţ,
episcop de Iaşi
|














