Local

Mănăstirea Mera, singura mănăstire fortificată din Vrancea

Ziarul de Vrancea
8 ian 2019 6659 vizualizări

Bisericile fortificate se află printre pasiunile mele turistice. Celor din Transilvania le-am dedicat un tur în 2015 când le-am vizitat pe cele mai importante, aproape toate aflate în Patrimoniul UNESCO. Puțini însă știu că și în Vrancea se află o astfel de biserică fortificată. Bine, și eu am aflat de curând și pot spune că este cea mai frumoasă descoperire din zonă.

Aceasta se găsește la Mera, Mănăstirea Mera, pe numele ei. Este singura mănăstire fortificată  din Vrancea și prezintă trăsăturile celor din Transilvania cu ziduri fortificate groase și înalte de 3-4 metri, turnuri, drumul străjii și ferestre înguste în zid pentru tragere.

A fost construită în secolul XVII, inițial a fost doar o biserică din lemn construită de un boier pe nume Moțoc. Apoi i-a fost cedată lui Constantin Vodă Cantemir să o transforme în mănăstire domnească. Mai târziu, fiul său, Antioh, construiește o biserică din piatră, apoi au fost adăugate zidurile cu turnuri de apărare, clopotnița și Curtea Domnească. A construit-o pentru a fi necropolă domnească pentru familia Cantemir și a devenit singura ctitorie a Cantemirilor.

Istoria lungă i-a fost presărată cu momente de glorie, dar și de declin. Austriecii, turcii, tătarii se numără printre cei care au prădat mănăstirea. Unele părți ale complexului au fost incendiate, altele aruncate în aer, ba chiar a avut de suferit și de pe urma evenimentelor naturale cum sunt cutremurele.

Lucrări de restaurare au avut loc între anii 1974 și 1978, atât la biserică, cât și la zidurile înconjurătoare. Este foarte probabil să urmeze o nouă etapă de consolidare.

Intrarea se face printr-un turn-clopotniță care are o poartă de lemn masiv întărită cu fier, pe o ușă de mici dimensiuni care te obligă să te apleci pentru a putea intra. În trecut, era o măsură de apărare pentru a împiedica o intrare forțată și mă bucur că s-a păstrat acest aspect și în ziua de azi.

În centru se află biserica cu hramul Împăraților Constantin și Elena și are caracteristicile arhitecturii tradiționale moldovenești cu elemente din cea muntenească. Deasupra ușilor se află o pictură care reprezintă scena Bunei Vestiri, pictură care a ieșit la iveală după cutremurul din anul 1977, deci, inițial, biserica a avut acest hram.

Când am vizitat-o, biserica era închisă, așa cum era de așteptat, noi ajungând într-o după-amiază târzie de duminică.

Imediat în dreapta se află ruinele Casei Domnești și ale Stăreției. În urma săpăturilor, s-au descoperit și fundațiile corpului de chilii.

Zidul opus intrării are în ambele părți câte un turn, unul rotund și unul pătrat. În cel din dreapta a fost amenajat un Centru de informare cultural, turistic și religios care poartă numele Cantemir. Accesul se face pe o scară din lemn.

În zid se pot observa gurile de tragere și ceea ce a mai rămas din drumul de strajă

Vedere din turn

În spatele bisericii se află o a doua cale de acces care duce către cimitirul mănăstirii.

Biserica are sursă de apă proprie, un izvor cu apă potabilă situat în spatele ei. A fost captat în anul 1800 și amenajat din cărămidă și piatră, iar deasupra lui a fost construită o clădire etajată, ale cărei ruine se pot observa și astăzi.

Cum se ajunge:

Mera este situată la circa 25 km de Focșani și se ajunge ținând drumul spre Odobești, apoi către Broșteni. De la intrarea în sat, la un moment dat, în dreptul unei troițe, se părăsește drumul principal, iar la mai puțin de 1km este mănăstirea.

Dacă se dorește cazare în zonă, cea mai apropiată este Pensiunea Tara.

Articol scris de 

Text informații + fotografii:patruzari.ro

 a studiat la Facultatea de Geografie, Universitatea Al. I. Cuza, Iasi deține și administrează site-ul  patruzari.ro și este colaborator al Ziarului de Vrancea.

Iată ce spune despre ea  pe site-ul  patruzari.ro

”Sunt vrânceancă, n-am cerut, am fost norocoasă. Am locuit 6 ani în Italia, în Roma, mai exact și acum am revenit pe meleaguri mioritice. Tabăra de bază e în Vrancea, iar de aici plec spre patru zări.” 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.