Local

Lucio Vecchi, italianul care le-a educat focșănenilor gustul pentru muzică și l-a impresionat pe Franz Josef

Ionel Sclavone
20 nov 2018 1868 vizualizări

Când vine vorba de Lucio Vecchio, toți cei care au schițat portretele personalităților din orașul nostru sunt de acord că acesta a fost cel care a educat gustul focșănenilor pentru muzică. Originar din Italia, s-a născut în provincia Reggio Emilia, Lucio Vecchi, absolvent al Conservatorului din Milano, a ajuns la Focșani într-un turneu, pentru câteva reprezentații musicale la teatrul Lupescu și n-a mai plecat. A rămas aici până la moartea sa, care a survenit în 1930, timp în care și-a adus contribuția, deloc de neglijat, la viața culturală focșăneană. A înființat și a activat în cadrul mai multor societăți filarmonice locale, a condus Fanfara Regimentului 10 Putna, a compus melodii inspirate din folclorul local și a cântat pentru Împăratul Franz Jozef. Presimțindu-și sfârșitul, cu câteva luni înainte de deces și-a organizat singur muzica de înmormântare.

 

Lucio Vecchi s-a născut în anul 1854 într-o localitate din provincia italiană Reggio Emilia, Guartalla. Până la vârsta de 14 ani a studiat la școala din oraș după care și-a continuat studiile muzicale la Conservatorul din Milano unde și-a obținut diploma. Când a împlinit 19 ani, împreună cu frații săi Contardo și Olivier și Ettore Sorani, a organizat un grup muzical cu care a venit în România să dea spectacole.

Trupa a primit o invitație, din partea lui Ioan Lupescu, directorul primului teatru local, pentru a concerta la Focșani. Grupul italian organizează o serie de spectacole de operetă în Sala Lupescu însă, cu toate eforturile muzicienilor, publicul focșănean nu pare a fi interesat. Focșănenii acelor vremuri nu erau pregătiți pentru muzică.

A spus-o chiar scriitorul Duiliu Zamfirescu: „… cu excepția câtorva familii, lumea de provincie, caraghioasă, săracă în spirit și gust, în care câțiva notari, membri de curte de justiție (n.n.) ori de tribunal se învârtesc ca niște păuni admirându-și unii altora penele când sunt de față, și râzând toți de fiecare și fiecare de toți, când își privesc picioarele. Cei care se deosebesc stau de o parte“.

Eșecul a dus la destrămarea formației, dar Lucio Vecchi a hotărât să rămână la Focșani și să-și continue activitatea în domeniul muzical. S-a și căsătorit cu fiica unui important personaj local, Dimitrie Prisecaru.

O viață dedicată promovării mișcării muzicale focșănene

În 1880, la Focșani a fost organizat primul cvartet de coarde, în cadrul căruia activau Iancu Langa la violină primă, Frederic Remer – violină secundă, Ștefan Vasilian – violoncel și Lucio Vecchi violă și dirijor. Curând, alți tineri s-au alăturat formației cu flaut, contrabas, și pian. La pian cântau d-nele Ecaterina Remer – sora scriitorului Duiliu Zamfirescu și Eliza Tufelcică.

Societatea Filarmonică Milcovul ținea concerte o dată pe săptămână având în repertoriu piese de Beethoven, Mozart, Haydn, Handel. Au fost organizate spectacole de binefacere, fondurile colectate fiind folosite pentru a finanța proiecte sociale, între care o școală profesionale de fete.

În 1901, Societatea Filarmonică Milcovul și Lucio Vecchi s-au ocupat de organizarea unei manifestări muzicale dedicată comemorării compozitorului Italian Giuseppe Verdi. Orchestrele Filarmonicii și  Regimentului 10 Putna, reunite, au susținut spectacole cu bucăți din operele marelui compozitor italian, Aida, Traviata, Rigoletto etc. Un fost director al Liceului Unirea, Constantin Calmuschi a susținut o conferință despre viața și opera compozitorului.

În 1908, Lucio Vecchi a început colaborarea cu o altă societate filarmonică, Doina Vrancei, de conducerea căreia s-a ocupat, până în preajma Marelui Război, împreună cu profesorul I. Nănulescu. Următorii cinci ani au fost foarte plini pentru societatea filarmoinică având numeroase spectacole la Focșani și Râmnicu Sărat. În 1909 Doina Vrancei a susținut un concert în onoarea Congresului Științelor care a fost organizat la Focșani.

În 1914, Lucio Vecchi se implică în Lira Putnei, o altă societate filarmonică, din Focșani care activează până în preajma intrării în marele Război. După instaurarea păcii, în 1919 Lira Putnei și Doina Vrancei au fuzionat sub denumirea Societatea Filarmonică, prezidată de avocatul Leonida Bălan, sub conducerea lui Lucio Vecchi.

În 1929, Lucio Vecchi, Iancu Langa, Gheorghe Alaci împreună cu alții înființează o impozantă societate filarmonică cu două secții, orchestră și cor – Cântarea Putnei. Printre membri s-a numărat și pianistul Dorel Handman, focșănean de origine, care a devenit celebru la Berlin. A condus Cântarea Putnei, făcând repetiții, până în data de 3 ianuarie 1930 când s-a îmbolnăvit, a picat la pat și a decedat.  

Lucio Vecchi, Regimentul 10 Putna și Franz Josef

În 1877, artistul a fost angajat de Primăria Focșani pentru a organiza și conduce muzica comunală, activitate de care s-a ocupat cu mult entuziasm vreme de mai mulți ani. În 1881 Lucio Vecchi a fost cooptat la conducerea fanfare Regimentului 10 Putna. Fanfara regimentului Putna a luat ființă în 1850 și funcționează și astăzi în cadrul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată “Unirea Principatelor". Sub conducerea lui Vecchi, fanfara Regimentului 10 a devenit una dintre cele mai renumite dintre muzicile militare din întreaga țară.

Fanfara Regimentului 10 condusă de Lucio Vecchi a cântat, în 1896, pentru ultimul împărat al Austro-Ungariei, Franz Josef. Împăratul a vizitat țara noastră la invitația familiei regale A României. Cu acest prilej au fost invitate la Sinaia, pentru a-l delecta pe distinsul oaspete, muzicile Regimentului Genius din București și cea a Regimentului 10 Putna din Focșani. Se spune că, impresionat de interpretarea formației conduse de Lucio Vecchi, Împăratul și-a exprimat dorința de a-l cunoaște personal. Însoțit de Regină, Franz Josef a făcut cunoștință cu Lucio Vecchi, i-a scuturat mână cu putere și l-a decorat.

„Muzica lui Luciu de la Focșani“ – cum i se spunea italianului – a cântat pentru Franz Josef pe toată durata vizitei. Drept urmare, Fanfara Regimenului 10 a însoțit familia regală și pe împăratul austriac pe toată durata vizitei. 

Și-a pregătit singur muzica de înmormântare

Lucio Vecchi s-a stins din viață în anul 1930, la finalul lunii februarie. Până în ultimele zile, când s-a îmbolnăvit și a picat la pat, s-a ocupat de repetițiile la orchestra societății filarmonice Cântarea Putnei.

Simțind că i se apropie sorocul, artistul și-a pregătit singur muzica de înmormântare. El a aranjat să fie condus pe ultimul drum de fanfare regimenului pe care o conducea în sunetele marșului funebru din „Simfonia III Eroica“ a lui Beethoven.

„Simțindu-și sfârșitul vieții, a aranjat pentru fanfarele regimentului marșul funebru din Simfonia III Eroica a lui Bethoven, pe care în taină, l-a încredințat subșefului muzicii, rugându-l să i-l cânte la moarte, lucru ce s-a și întâmplat. Marșul a fost executat întocmai sub conducerea unui fost elev al său, Filip, șeful muzicii militare din Brăila“, a arătat I.M. Dimitrescu în Îndrumătorii (figuri focșănene de ieri) Focșani, tipografia Sentinela 1933.

„Focșănenii îi datoresc educația muzicală…“

Lucio Vecchi și-a dedicat întreaga viață educării gustului muzical al locuitorilor orașului care l-a adoptat. Mare iubitor al muzicii populare românești, el a compus mai multe potpuriuri muzicale, având la bază melodii culese de pe plaiurile noastre. Între acestea amintim „Scene din Carpați“, „Pe malul Milcovului“, „Pe malul Trotușului“, „Amintiri din Onești“, „Amintiri din tinerețe“, „ Marșul Reg. Putna nr. 10“, „Coca“, „Întâlnirea“ (valsuri).

La final îi dăm citire aceluiași I.M. Dimitrescu: „Focșănenii îi datoresc educația muzicală pe care Lucio Vecchi a răspândit-o cu adevărată pasiune de artist, toată viața lui, închinată și sacrificată cu entuziasm, numai muzicei“.

Astfel, dacă astăzi la Focșani avem un Ateneu Popular, construit de Maiorul Gheorghe Pastia și o orchestră de cameră, Unirea, acest lucru se datorează și italianului care a rămas pe aceste plaiuri și s-a încăpățânat, în ciuda piedicilor, să-i învețe pe focșăneni ce înseamnă muzica de calitate. 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.