Linia ferată Buzău–Mărășești – Prima cale ferată proiectată și executată integral de ingineri români, în 4 ani. Anghel Saligny – unul dintre tinerii specialiști ai echipei. El va realiza apoi podul de la Cernavodă, considerat o capodoperă a ingineriei
Construită între anii 1879 și 1881, linia ferată Buzău–Mărășești reprezintă prima cale ferată proiectată și executată integral de ingineri români. Până la acel moment, infrastructura feroviară a României fusese realizată aproape exclusiv de companii și specialiști străini, în special austrieci și germani.
Proiectul a fost condus de o echipă de tineri ingineri români, printre care s-au remarcat Anghel Saligny Elie Radu și Ioan Cernătescu, personalități care aveau să devină repere în istoria tehnicii românești. Linia, cu o lungime de aproximativ 90 km, leagă Buzăul de Mărășești, traversând zone de deal și câmpie și necesitând construcția unor poduri și terasamente de o complexitate remarcabilă pentru epocă.
Inginerul Anghel Saligny – unul dintre tinerii specialiști români care au lucrat la linia Buzău–Mărășești. Experiența dobândită aici l-a ajutat să construiască mai târziu podul de la Cernavodă, considerat o capodoperă a ingineriei europene.
Pe lângă importanța sa tehnică, această cale ferată a avut și un rol strategic esențial. În timpul Primului Război Mondial, segmentul Buzău–Mărășești a devenit o rută vitală pentru transportul trupelor, armamentului și proviziilor către frontul din zona Mărășești, contribuind direct la efortul de apărare națională.
Linia ferată Buzău–Mărășești rămâne, și astăzi, un simbol al competenței inginerești românești și o dovadă că, încă din secolul al XIX-lea, România era capabilă să-și construiască singură infrastructura strategică. Este o filă importantă din istoria tehnică și identitară a țării, care merită amintită și valorizată, mai ales într-un moment în care dezvoltarea feroviară revine în centrul preocupărilor contemporane.
Podurile metalice de pe linia Buzău–Mărășești au fost printre primele din România proiectate de Anghel Saligny, inginerul care avea să devină celebru pentru podul de la Cernavodă. Experiența câștigată aici l-a ajutat să dezvolte ulterior sistemul revoluționar de grinzi cu zăbrele, folosit în marile construcții feroviare românești.
