Local

Lansarea volumului „Ioan Roată. Țăranul care a votat Unirea în Divanul ad-hoc al Moldovei” la Casa Memorială „Ioan Roată” din Câmpuri

Ziarul de Vrancea
18 mai 2023 877 vizualizări

Evenimentul este anunțat prin intermediul unui comunicat de presă transmis de Muzeul Vrancei, marți 16 mai 2023 după- amiază

Țăranul deputat a fost omis la împroprietăriri încât, în 1880, prefectul de Putna îl ruga pe Mihail Kogălniceanu să obțină un ajutor din Fondul milelor pentru a-i cumpăra o pereche de boi. În acei ani nu se inventaseră pensiile speciale, iar singura avere a fostului deputat Ioan Roată erau brațele sale. A plecat la ceruri resemnat în 1882, la fel de sărac, fără pământ, pe vremea regelui Carol I, căci între timp România devenise Regat. Intrarea sa în legendă se datorează scriitorului Ion Creangă, autorul care a făcut dintr-un țăran clăcaș un personaj de poveste.”

Consiliul Județean Vrancea organizează prin Muzeul Vrancei, joi 18 mai 2023, la ora 10:00, la Casa Memorială „Ioan Roată” din Câmpuri, lansarea volumului „Ioan Roată. Țăranul care a votat Unirea în Divanul ad-hoc al Moldovei”. Realizată de muzeografii Corina Duca și Laura Dinu, lucrarea este prima biografie a celui mai cunoscut țăran din istoria modernă a românilor. Volumul prezintă viața unui om care a trăit în două lumi. S-a născut în 1806, într-o familie de țărani clăcași, din Satul Gura Văii de pe Moșia Câmpuri, proprietatea celebrei familii Dăscălescu din Focșanii Moldovei. Viața i s-a schimbat brusc atunci când a fost ales, în vara anului 1857, deputat, în Divanul ad-hoc al Moldovei. La Iași, Ioan Roată s-a numărat printre inițiatorii Jalbei țăranilor, document care a băgat spaima în politicieni, pentru că era o radiografie a suferinței țăranilor, un atac deschis la privilegiile boierilor și un manifest prin care țăranii cereau drepturi egale cu proprietarii moșiilor. Jalba nu a trecut la vot, în favoarea jalbei votând doar țăranii. De aici și până la arestarea sa la Iași nu a fost decât un pas, acest lucru întâmplându-se la început de ianuarie 1858; motivul: agitație publică. Și așa a fost adus Ioan Roată la Focșani sub escortă și trimis acasă pe Moșia Câmpuri. Pe 5 și 24 ianuarie 1859, la Iași și București, deputații l-au votat pe colonelul Al. Ioan Cuza, domn al românilor, realizând Unirea. Ioan Roată a rămas cu ștampila Divanului și amintirea participării la lucrările din Iași, căci, în plan local, tot arendașii și micii proprietari făceau jocurile. Țăranul deputat a fost omis la împroprietăriri încât, în 1880, prefectul de Putna îl ruga pe Mihail Kogălniceanu să obțină un ajutor din Fondul milelor pentru a-i cumpăra o pereche de boi. În acei ani nu se inventaseră ”pensiile speciale”, iar singura avere a fostului deputat Ioan Roată erau brațele sale. A plecat la ceruri resemnat în 1882, la fel de sărac, fără pământ, pe vremea regelui Carol I, căci între timp România devenise Regat. Intrarea sa în legendă se datorează scriitorului Ion Creangă, autorul care a făcut dintr-un țăran clăcaș un personaj de poveste. Vă așteptăm la Casa Memorială „Ioan Roată” din Câmpuri să vă spunem povestea celui mai cunoscut țăran din epoca Unirii!

Comunicat de presă transmis de Muzeul Vrancei


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.