Local

Izvoarele tămăduitoare de la Vizantea Livezi așteaptă încă investitori care să le pună în valoare

Ziarul de Vrancea
3 oct 2019 6441 vizualizări

Localitatea Vizantea Livezi, situată în nord-vestul judeţului Vrancea, la numai 42 de kilometri de Focşani, ascunde în adâncurile sale peste 30 de izvoare minerale despre care localnicii afirmă că au puteri tămăduitoare, iar analizele calitative ale apelor, efectuate an de an de administraţia locală, par să susţină aceste teorii.
 

Istoria acestor izvoare începe în vara anului 1882, când un tinichigiu în vârstă de 50 de ani, din Panciu, care suferea de reumatism cronic şi căruia îi fuseseră recomandate băi minerale calde în staţiuni, în lipsă de bani şi auzind de la ţărani despre faptul că apele de la Vizantea vindecă durerile de picioare, a poposit în zonă. Potrivit unor surse ale vremii, acesta ar fi încălzit cu bolovani apele minerale luate din toate izvoarele din zonă şi după numai o lună şi-ar fi recăpătat sănătatea. Vestea s-a răspândit cu repeziciune, astfel că din vara anului următor mai multe persoane cu probleme de reumatism au început să sosească la Vizantea pentru băile calde.


În urma studiul apelor din zonă şi a analizelor calitative pozitive, Vizantea a fost declarată staţiune, în 1886, sute de persoane din toate colţurile ţării ajungând aici pentru a-şi găsi alinarea.


Staţiunea a avut perioada ei de glorie între cele două războaie mondiale, dar şi în perioada comunistă oamenii ajungeau aici din toată ţară şi găseau adăpost în gospodăriile localnicilor din zonă, unde făceau şi curele de tratament.


"Proprietăţile apelor de la Vizantea sunt benefice şi recunoscute prin cercetări. Din păcate, astăzi nu reuşim să facem o investiţie care să fructifice proprietăţile acestor izvoare. Am avut un contract cu nişte colaboratori privaţi, dar nu am reuşit să facem nimic. În perioada următoare vom începe demersurile pe primărie, să construim o bază de tratament măcar aşa cum erau acum 100 de ani. Atunci aveam statut de staţiune, veneau din toate zonele să facă băi. Vizantea avea aproximativ 5.000 de turişti pe an. Staţiunea Vizantea a avut parte de o dezvoltare foarte mare după Primul Război Mondial, dispunând şi de cazare şi de platformă pentru băi, putea să primească turişti. După Al Doilea Război Mondial s-a distrus tot", a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Vizantea Livezi, Dragoş Ciobotaru.


Astăzi, legislaţia îi descurajează pe oameni să se mai ocupe de aceste tratamente, iar cei care au de pierdut sunt deopotrivă turiştii şi localnicii.


"Au mai rămas după 1945 circa 10 familii care făceau băi acasă, dar în timp au murit, ei şi moştenitorii lor. A fost o ultimă familie care a făcut băi până în 2014, iar în momentul de faţă nu mai avem pe nimeni care să primească la băi. Pentru că sunt nişte reţete mai speciale pentru aceste băi, iar localnicii ori nu mai ştiu, ori nu mai au timp, ori nu au spaţii de cazare, nu îndeplinesc condiţiile. Cu legislaţia în vigoare nu prea mai pot să facă nimic în privat dacă nu sunt autorizaţi, pentru că este un fel de agroturism. Omul trebuie să primească în gazdă, să ofere cazare, să dea bon fiscal...şi din cauza legislaţiei au preferat să renunţe", a precizat primarul.


Cum se făceau altădată băile la Vizantea Livezi a povestit familia Imre. Părinţii Olguţei Imre s-au ocupat aproape toată viaţa cu această îndeletnicire, iar în casa lor veneau "boierii" la tratament.


"Băile astea sunt de sute de ani. Oamenii se tratau de multe boli reumatice sau ginecologice. Veneau din Bucureşti, Braşov, Galaţi, Râmnic, de peste tot. Veneau şi pentru probleme legate de stres şi în general pentru starea de bine a corpului. Părinţii mei făceau băi în casa lor. Aveau acolo un pic de confort, iar băile se făceau în două camere separate, într-una femeile, în alta bărbaţii. Apa era adusă de la izvoare în butoaie mari, cu căruţa, se punea în bălii şi se încălzea cu bolovani încinşi în vatră. Nu toate pietrele erau bune, trebuiau căutate anumite pietre. Oamenii stăteau în apa respectivă cam jumătate de oră, după care erau înveliţi în halate şi stăteau într-o cameră la 'sudaţie'. Tradiţia spune că băile trebuiau făcute în număr impar, dar nu mai puţin de nouă băi pentru ca tratamentul să fie eficient", îşi aminteşte Olga Ene.


Rezultatele tratamentelor făcute la Vizantea erau singura reclamă care se făcea pe vremuri acestor ape, dar din an în an numărul celor care veneau în sat pentru băi a crescut, odată cu faima izvoarelor din zonă.


Citiți întreg articolul accesând titlul alăturat al articolulului publicat pe site-ul agerpres.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.