Local

Inedit despre Moș Ion Roată: O scrisoare care ne dezvăluie cum și-a trăit deputatul Unirii ultimele zile

Ionel Sclavone
25 ian 2020 3106 vizualizări

Despre vrânceanul Ion Roată din Câmpuri, cunoscut ca Moș Ion Roată, deputatul din Divanul Ad-Hoc care a pus umărul la Unirea din 24 ianuarie 1859, istoria nu a consemnat foarte multe lucruri.

Cele mai populare sunt anecdotele pe care ni le-a lăsat marele povestitor Ion Creangă despre el: întâmplarea cu țăranii care mută bolovanul, în vreme ce boierul îi privește de pe margine și le explică cum vine treaba cu unirea, ori cea cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza care l-a onorat pupându-l pe obrazul pe care l-a scuipat celălalt boier.

Vă prezentăm un alt episod din viața „înțeleptului țăran din Câmpuri”, care s-a petrecut în 1880, mulți ani după Unire.

Aflăm, astfel, despre situația materială a lui Ion Roată, spre finalul vieții și despre respectul pe care i-l purta lui Mihail Kogălniceanu, dintr-o scrisoare pe care prefectul județului Putna din acea epocă, M.G. Flondor, i-a adresat-o fostului prim-ministru al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Documentul, redat de Evenimentul Istoric, datează din 1880 și a fost publicat în Revista „Arhiva Românească” din 1939.

Din scrisoarea prefectului Flondor, aflăm că Moș Ion Roată din Câmpuri, ajuns spre finalul vieții, nutrea un mare respect pentru Mihail Kogălniceanu, inițiatorul reformei agrare de la 1864, prin care țăranii au fost împroprietăriți cu pământ și au fost scutiți de corvezi.

„Moșu Ioan Roată, vechiul deputat din Divanul Ad-hoc a venit la mine aducându-mi o căprioară sălbatică, rugându-mă să v-o trimit D-stră din parte-i. Mi îndeplinesc această cerere din partea vechiului reprezentant al țăranilor, care cu orice ocaziune nu vă uită că sunteți bine-făcătorul clasei lor”.

Bietul bătrân, ajuns aproape cu desăvârșire sărac

Din epistola prefectului M. G. Flondor, mai aflăm că fostul deputat al Unirii fusese lovit de sărăcie spre finalul vieții și că abia își mai ducea zilele. Moș Ion Roată își pierduse toate vitele, lovite de boală, iar acum avea mare nevoie de ajutor. Drept care, îl roagă pe ministrul Kogălniceanu să-i acorde bătrânului un ajutor social de 400 de lei. Acești bani i-ar fi folosit lui Moș Ion Roată ca să-și poată cumpăra alte animale pentru a-și sfârși bătrânețile în liniște.

„Cu această ocaziune găsesc oportun a vă supune că bietul bătrân a ajuns aproape cu desvârșire sărac. Epizotia care a fost pe la dânșii, a făcut ca bătrânul să nu aibă nici o vită la bătrânețe. Vă rog dacă se poate să-i faceți un ajutor de vre-o 400 de franci din fondul milelor spre a-și cumpăra o pereche de boi pentru comândul său și vă asigur că niciodată va fi mai bine întrebuințată o sumă pentru milă decât ajutându-se pe un om cinstit, bătrân și sărac”, se încheie scrisoarea prefectului Flondor.

Nu știm ce răspuns a dat ministrul Mihail Kogălniceanu ori dacă i-a acordat ajutorul solicitat, de „400 de franci”. Moș Ion Roată s-a stins din viață doi ani mai târziu, în 1882, la vârsta de 76 de ani. A fost înmormântat în localitatea natală, în cimitirul din Gura Văii.

Kogălniceanu și Ion Roată, o relație care a rezistat în ani

Mihail Kogălniceanu și Ion Roată erau vechi cunoștințe, încă de pe vremea întrunirilor Divanului Ad-hoc, când s-a pregătit Unirea de la 1859. Kogălniceanu îl aminteşte pe ţăranul Câmpuri, între participanții la şedinţa în care s-a votat Unirea Principatelor: „Şi când, în ziua de 7 octombrie, în a 7 şedinţă, Adunarea ad-hoc a votat…propunerea pentru Unirea Principatelor, prezentată de mine, şi când s-a proclamat ca preşedinte, Ion Roată, deputatul ţăranilor din judeţul Putna a exclamat în gura mare în numele celorlalţi clăcaşi: «Noi nu ştim a ura, dar Dumnezeu ştie a îndura!»”.

Mulți ani mai târziu cei doi s-au revăzut cu prilejul unui alt eveniment important din viața lui Ion Roată. La 18 martie 1878, „înțeleptul țăran din Câmpuri”, fost deputat al Unirii, a fost decorat de Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de cavaler. Cu acest prilej, a primit și brevetul însoțitor semnat de Domnitorul Carol I, drept răsplată a contribuției pe care a avut-o la înfăptuirea Principatelor Unite.

Moș Ion Roată, activistul pentru drepturile țăranilor

Încă din perioada premergătoare Unirii de la 1859, țăranul Ion Roată, din Câmpuri, s-a făcut remarcat ca un activist politic foarte activ, un militant pentru drepturile semenilor săi. În 1857, el a adus la cunoștința celorlalți membri ai Divanului o petiție – o jalbă – intitulată „Propunerea deputaţilor săteni”, în care erau descrise problemele cu care se confruntau țăranii moldoveni și în care se solicita inițierea unei reforme agrare care să ducă la împroprietărirea acestora.

Inițiativa a stârnit mare vâlvă, iar după încheierea sesiunii de ședințe a fost considerat „stricător al ordinei publice” şi a fost arestat la Iaşi. A scăpat din închisoare după ce consătenii săi din Câmpuri, dar și autoritățile de la conducerea județului Putna s-au pus garanți pentru el. Chiar și așa, a fost supravegheat îndeaproape, fiindu-i urmărite toate mișcările, fiind avertizat că la cea mai mică agitație împotriva autorităților statului va fi încarcerat din nou.  

În timpul domniei lui Al. Ioan Cuza a fost numit în comisia care s-a ocupat de împroprietărirea țăranilor, participând la împărțirea loturilor.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.