Încă o „realizare“ a lui Oprișan: Povestea de (in)succes a SMID Vrancea
De câtva timp, județul nostru se confruntă cu o adevărată criză a deșeurilor cauzată de modul defectuos în care Consiliul Județean implementează proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor. SMID Vrancea a înregistrat, până în prezent, față de termenul la care ar fi trebuit să se finalizeze, o întârziere de trei ani. Deoarece acest proiect finanțat din bani europeni nu a fost finalizat la termen, vrâncenii sunt nevoiți să suporte o mulțime de neajunsuri. Prețul de colectare a gunoiului a fost majorat iar autoritățile locale sunt nevoite periodic să găsească noi locații pentru depozitarea deșeurilor. În loc să-și asume bărbătește (cum îi place să spună) greșelile comise în implementarea SMID, Marian Oprișan dă vina pe alții, în ultimul timp pe o femeie, fosta șefă a ANRMAP, Cristina Trăilă. În cele ce urmează vă vom prezenta povestea de (in)succes a proiectului Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor(SMID) în judeţul Vrancea, așa cum am documentat-o din surse oficiale.
„Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Vrancea” - SMID este un proiect implementat de Consiliul Județean, a cărui finanțare a fost asigurată prin POS Mediu 2007 – 2013 și continuă prin POIM 2014-2020. Valoarea investiției se ridică la aproximativ 43 de milioane de euro și a fost asigurată de Uniunea Europeană.
Proiecte de tip SMID s-au implementat în toate județele, prin grija UE care a considerat că sunt necesare pentru ca România să se alinieze și în acest domeniu la standardele comunitare. Excepție a făcut, și de această dată, județul nostru unde nu europenii au fost cu ideea și inițiativa ci administrația județeană condusă de Marian Oprișan.
„«Vrancea este casa noastră!» acesta este crezul de bază al echipei administraţiei publice din judeţul Vrancea, condusă de Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea. Plecând de la convingerea că Vrancea este casa noastră, a tuturor vrâncenilor şi de la prevederile acquis-ul comunitar care obligau România să atingă anumite standarde privind protecţia mediului, specialiştii din cadrul consiliului judeţean au realizat un proiect privind gestionarea integrată a deşeurilor (SMID)“, se arată pe website-ul oficial al proiectului – www.vranceacurată.ro.
În fine, să trecem peste problema paternității deoarece în contextul acestui articol reprezintă un detaliu mai puțin relevant.
Pe 5 noiembrie 2009 reprezentanții POS Mediu și ai CJ, recte Marian Oprișan, au semnat contractul de finanţare pentru „Sistemul integrat de management al deşeurilor în judeţul Vrancea”, investiție de 153.072.016 lei. A fost un moment istoric, după cum l-a definit chiar Oprișan, care marca începutul unei noi etape în evoluția gunoaielor vrâncene, la finalul căreia județul avea să devină mai ecologizat. Conform prevederilor contractuale, implementarea urma să înceapă imediat după semnare și să se încheie pe 31 decembrie 2014, după patru ani.
Principalele investiții ce urmau să fie realizate au fost construcția Centrului de Management Integrat al Deșeurilor CMID, a stațiilor de sortare și compostare de la Haret, a trei stații de transfer și a șase platforme de colectare, închiderea depozitelor de deșeuri neconforme și achiziția de echipamente.
Un proiect început în forță și continuat cu o pauză
Ca mai toate investițiile CJ, implementarea a demarat în forță, cu o pauză de aproape un an. Sub privirea atentă a baronului, micuțul SMID a început să crească precum piticii din poveste. Adică deloc. De la semnarea contractului de finanțare și până la finalizarea primei achiziții, pentru asistență tehnică a durat mai bine de un an. Problemele au fost legate de documentațiile de licitație. În stilu-i, bărbătesc, care îl caracterizează, Oprișan dat vina pe Guvernul Boc și pe autoritățile cu atribuții în verificarea legalității acestor documente care, chipurile, i-ar fi pus bețe în roate.
„Din păcate, în urma unor tergiversări ale reprezentanţilor Ministerului de Finanţe în judeţul Vrancea, drumul firesc al acestui proiect a fost frânat cu aproximativ nouă luni de zile. În această perioadă fişele de achiziţie elaborate de către consultanţii angajaţi de Ministerul Mediului şi Pădurilor în vederea realizării proiectului au fost contestate de către reprezentantul Direcţiei Generale de Finanţe Publice (DGFP) Vrancea, chiar dacă acestea erau identice cu cele folosite de către alte consilii judeţene care implementează, la rândul lor, astfel de proiecte (…) Facem, încă o dată, precizarea că această blocare a proiectului a fost una care s-a datorat exclusiv reprezentanţilor Ministerului Finanţelor prin ANRMAP şi UCVAP, în speţă Guvernului Rromâniei şi nu administraţiei judeţene aşa cum s-a invocat, la un moment dat“, se arată pe website.
Licitații anulate din cauza nerespectării legii
Prima licitație, pentru contractarea serviciilor de „asistență tehnică pentru acordarea de sprijin în gestionarea și implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor“ a fost inițiată de oamenii lui Oprișan, conform anunțului de participare publicat în seap (nr. 96784) pe 25 martie 2010. A fost anulată pe 4 iunie, două luni mai târziu, pe motiv că, cităm, „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului“.
O a doua licitație pentru servicii de „asistență tehnică pentru supervizarea contractelor aferente sistemului de management integrat al deșeurilor“, a fost lansată conform anunțului de participare nr. 99185 pe 4 mai 2010 și a fost anulată o lună mai târziu, pe 4 iunie 2010, din aceleași motive citate mai sus dar cu o observație a CJ : „conform referatului nr. 5048/03.06.2010, autoritatea contractantă a hotărât anularea procedurii de achiziție publică, în baza articolului 209, alin. 1, lit. d din OUG nr. 34/2006 cu modificările și completările ulterioare după modificarea și completarea documentației de atribuire, va fi publicat un nou anunț de participare“. Într-un final, cele două contracte au fost atribuite pe 17 decembrie 2010, respectiv pe 23 martie 2011, cu o întârziere de aproape un an.
Pentru neregulile înregistrate la procedurile de achiziții pe contractele de asistență tehnică, Consiliul Județean a primit corecții financiare de la AM, în valoare totală de peste 430.000 de lei.
În concluzie, ambele licitații pentru asistență tehnică au fost anulate din cauza nerespectării legislației în domeniul achizițiilor cu precizarea că, în cazul celei de-a doua, decizia de a o opri a aparținut chiar CJ iar nu Guvernului, DGFP sau Cristinei Trăilă, cum susține Oprișan.
Iar acesta a fost doar începutul.
SMID se împotmolește iarăși în licitații
Conform materialului publicat pe pagina oficială, după aproape un an și jumătate de la semnarea contractului de finanțare Marian Oprișan a lansat, în cadrul unei conferințe de presă, proiectul SMID. La fel ca data trecută, după relansarea în forță, a urmat o nouă pauză. Tot din cauza achizițiilor publice.
La jumătatea lui august 2011, CJ publica în SEAP anunțul de participare (nr. 128116/12.08.2011) pentru construirea Centrului de Management al Deșeurilor (CMID) și a stațiilor de sortare și compostare de la Haret, estimat la 53.688.423 lei plus TVA și o durată de execuție de 12 luni. Opt luni mai târziu licitația a fost anulată din cauză, ați ghicit, „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului“.
Și aici avem observații: „nu au fost respectate prevederile legale legale referitoare la criteriile minime de calificare. (se încalcă prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) și art. 209 alin. 4 lit. a) din OUG nr. 34/2006); nu au fost respectate termenele legale de răspuns la solicitările de clarificări și în anumite cazuri nu s-a raspuns deloc; a fost prelungită durata de depunere a ofertelor invocându-se conformarea la prevederile ordinului nr. 509/2011 fără însă a opera toate modificările prevăzute de acest act normativ“.
Procedura a fost reluată pe 20 iunie iar contractul a fost atribuit doi ani mai târziu, în 5 august 2014. S-au înscris mai mulți agenți economici între care Tel Drum-ul lui Liviu Dragnea, Iridex Group Construcții deținut de familia fostului senator PC Corneliu Pascu și grupul gălățean Vega, constructorul preferat al lui oprișan. Rezultatul procedurii a fost contestat la CNSC, prima oară în februarie 2013. După un proces pierdut la Curtea de Apel Galați, în iulie 2013 CJ a fost obligat să reia evaluarea. A încheiat-o în octombrie 2013, cu declararea Vega drept câștigătoare. Rezultatul a fost iarăși contestat la CNSC de Tel Drum și Iridex care, ce să vezi, au obținut anularea deciziei și reluarea procesului de atribuire.
Ce a urmat, aflăm din raportul președintelui CJ, Marian Oprișan, din 2015: „Împotriva deciziei CNSC, AC (CJ – n.a.) a acționat în justiție decizia CNSC la Curtea de Apel Galați. Întârzierea momentului atribuirii contractului ofertantului declarat câștigător s-a datorat unor contestați a procedurii de achiziție publică, depuse în instanță de unii dintre participanți“.
Instanța a desființat o parte din soluția CNSC, care privea Tel Drum, și a menținut-o pe cea referitoare la Iridex. Neavând încotro, CJ a anulat rezultatul, a reluat evaluarea și a declarat un alt câștigător: Asocierea formată din Hidroconstrucția sa, Iridex Group Construcții și Argif Proiect SRL. Contractul a fost atribuit pe 5 august 2014, cu patru luni înainte de termenul la care ar fi trebuit să se încheie SMID.
O altă licitație cu probleme a fost cea pentru reabilitarea și închidere a depozitelor urbane neconforme. Procedura a fost lansată pe 15 iunie 2012 și a fost anulată pe 3 iulie pentru abateri grave de la prevederile legale. În fapt, dacă luăm de bună observația publicată în SEAP, vina a aparținut colaboratorilor lui Oprișan care au încrucat borcanele și au atașat anunțului „dintr-o eroare umană“ caietul de sarcini aferent altei proceduri. Licitația a fost reluată pe 6 iulie iar contractul a fost atribuit în decembrie 2012.
Repetenții au primit o nouă păsuire de la Comisia Europeană
Cum aceste întârzieri au pus în pericol implementarea SMID, Oprișan nereușind să-și respecte angajamentele asumate, Comisia Europeană a acceptat împărțirea SMID în două faze. „Din activitatea de monitorizare a proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Vrancea, realizată de AM (autoritatea de management a programului – n. a.) s-a constatat că principalele cauze care au dus la întîrzieri majore în implementare au provenit în mare parte din durata foarte mare a procedurilor de achiziție publică, aceste întârzieri ridicându-se și până la 3 ani“, se arată într-un răspuns oficial al MFE.
Prima fază, urma să se încheie odată cu POS Mediu, la 31 decembrie 2015, iar cea de-a doua până la 31 decembrie 2016. Nici aceste termene nu au fost respectate, faza întâi încheindu-se, conform unui comunicat de presă al CJ, cu șase luni întârziere, pe 30 iunie 2016. Cea de-a doua etapă a fost decalată, la rându-I, cu încă doi ani față de termenul stabilit. Dacă vom avea noroc, aceasta se va încheia pe 31 decembrie 2018.
În această perioadă, tot cu întârzire, urmează să fie atribuite ultimele contracte. Unul dintre acestea este cel aferent construcției platformelor de colectare și achiziția containerelor pentru deșeurile selectate. întârziat din cauza primarilor liberali Gabriel Postolache din Țifești și Nicolae Braicău din Ciorăști. În 2016, după alegerile locale, aceștia au decis să se retragă din proiect motivându-și deciziile prin lipsa de încredere în capacitatea CJ de a finaliza implementarea SMID și lipsa de transparență a funcționarilor administrației județene care nu le-au furnizat informațiile de care aveau nevoie în procesul de implementare. Primăriile Țifești și Ciorăști au fost acționate în judecată iar procesul s-a încheiat în vara acestui an. Licitația pentru construcția punctelor de colectare și achiziția containerelor pentru deșeurile selectate a fost inițiată de Consiliul Județean la jumătatea lunii iunie și ar fi trebuit să se încheie în septembrie.
Întârzierile SMID au umflat tarifele pentru colectare gunoiului
Întârzierile în implementarea SMID Vrancea au produs numeroase neajunsuri cetățenilor județului Vrancea. Este vorba în principal de scumpirea tarifelor pentru colectarea gunoiului menajer. Din cauză că proiectul nu a fost încheiat la vreme, autoritățile locale au fost nevoite să găsească soluții provizorii pentru depozitarea gunoiului. Având în vedere că depozitele din Vrancea au fost închise, gunoiul a fost transportat în județele învecinate, fapt ce a implicat costuri mai ridicate suportate de populație.
În 2015 Consiliul Local Focșani a majorat tariful perceput pentru colectarea gunoiului de la cetățeni oferind ca justificare tocmai creșterea costurile de transport la diferitele depozite din afara județului.
În vara acestui an, a apărut o nouă problemă, „o criză a deșeurilor“ provocată de refuzul autorităților din județele învecinate de a mai depozita gunoaiele vrâncenilor. Spre nemulțumirea cetățenilor, primarii le-au recomandat să reducă cantitățile de deșeuri produse în gospodării deoarece exista pericolul ca acestea să nu mai fie colectate. În replică Oprișan a dat un comunicat în care învinovățea PNL-ul pentru modul defectuos de implementare și întîrzierile produse: „Problemele cu care s-a confruntat autoritatea județeană în calitate de beneficiar și care au generat întârzieri în implementarea totală a proiectului de management al deșeurilor până la această dată au fost: lipsa de acţiune și implicare a proiectantului (desemnat de Ministerul Mediului în anul 2007), procedurile de licitaţie îngreunate timp de 2 ani de contestaţiile formulate, precum și încercarea de sabotare a proiectului în ansamblul său de către PNL Vrancea, formațiune politică a cărei primari au refuzat timp de 2 ani să-și îndeplinească angajamentele asumate inițial, prin nepredarea amplasamentelor necesare contruirii punctelor de colectare. Acest ultim aspect a generat litigii aflate și la acest moment pe rolul instanțelor de judecată“.
Groapa provizorie de la Movilița, o soluție care confirmă eșecul SMID
În condițiile în care nu mai este posibilă depozitarea gunoiului în județele învecinate, a fost adoptată o soluție provizorie, amenajarea unei gropi de gunoi provizorii, pe raza comunei Movilița, care să funcționeze până la finalizarea SMID. Pentru a putea adoptata această măsură a fost nevoie să se întrunească Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și să instituie situație de urgență la nivelul județului.
„În vederea realizării acestui depozit ecologic temporar, unde vor fi transportate și depozitate deșeurile de pe raza județului Vrancea, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Vrancea s-a întrunit în ședință joi, 2 noiembrie, la sediul Instituției Prefectului, și a aprobat o hotărâre privind instituirea Situației de Urgență la nivelul județului Vrancea. Această măsură a fost adoptată în urma demersurilor făcute de Consiliul Județean pentru buna gestionare a deșeurilor, în vederea prevenirii apariției unor situații care ar putea aduce atingere mediului și sănătății populației“.
Adoptarea situației de urgență va permite ocolirea prevederilor legislației în domeniul achiziițiilor publice iar contractul pentru amenajarea noului depozit provizoriu va putea fi încredințat fără probleme unei firme prietene, pe bani frumoși. Indiferent cum, costurile pentru implementarea SMID vor crește consistent, cu sumele ce vor fi alocate acestor lucrări.
Drept care, deși o prezintă ca pe o mare realizare, prin adoptarea acestei măsuri, de criză, Oprișan confirmă existența unei probleme grave și eșecul pe care l-a înregistrat în implementarea SMID.
Oricum, povestea de (in)succes a SMID Vrancea este departe de a se fi încheiat, deși Marian Oprișan dă asigurări, de câte ori are ocazia că proiectul se află pe drumul cel bun și este aproape finalizat. Data de 31 decembrie 2018 este destul de departe iar până atunci se mai pot întâmpla multe lucruri.
