In memoriam profesorul Liceului Teoretic ,,Duiliu Zamfirescu” din Odobești, Sava Roșu(28.03.1944–17.03.2025)
A plecat dintre noi, la cele veșnice, profesorul Sava Roșu ,,de la Liceul Odobești”.
De câte ori părăsește ,,scena” un dascăl, un coleg de breaslă, mă întreb involuntar, ce lasă în urmă, ce a sădit în sufletele celor pe care i-a avut ,,în grijă”.
Deși ne-am intersectat doar cu anumite ocazii metodice sau cultural-științifice, Domnu Roșu mi-a rămas în amintire ca un om sobru, serios, dar cald cu o ușoară deschidere spre cel cu care comunica. Un fost elev, preot acum, spunea că atât la clasă cât și în relațiile colocviale avea o atitudine deschisă, optimistă lucru care îmbia la deschidere, sinceritate și curaj.
A rămas toată cariera credincios unei singure școli, ceea ce i-a atras supranumele ,,Roșu de la Odobești”. Fără să fie ,,spectaculos” în discuții, era un dascăl respectat, bonom, iar opiniile sale erau respectate de colegi.
În primii ani de după 1989, a fost adus la Inspectoratul școlar, girând specialitatea Limba și literatura română. Am avut ocazia să-l cunosc într-o ,,brigadă” de inspecție la o școală gimnazială din mediul rural, din județul Vrancea (eu fiind în acea brigadă în calitate de director al CCD, responsabil cu formarea permanentă).
Discuțiile purtate și concluziile scrise, care se află în Registrul de procese-verbale, sunt un model de profesionalism, înțelegere, seriozitate și colegialitate al ,,revizorului școlar” de altădată.
Chiar dacă ne aflam la 1-2 ani după revoluție, Domnul Roșu îndemna la un comportament didactic a la ,,Domnu Trandafir”. Mare mi-a fost mirarea când am auzit, după scurt timp, că a demisionat de la inspectorat și s-a întors la Odobești, dar nu l-am întrebat niciodată de motivul plecării. Cred că a plecat datorită navetei și muncii de teren.
Pentru Domnu Roșu, școala era ca o ,,apă vie”. Afirmăm acest lucru, deoarece a fost unul dintre puținii dascăli care și-a îndrumat copiii către profesia didactică, asigurându-și ,,succesiunea profesională” pentru încă o generație.
Ambele sale fiice: Oana-Lidia și Alina-Elena sunt profesoare de limba română, aceeași specialitate ca a tatălui. Dna Oana-Lidia Stoican este Lector universitar dr. La Universitatea din București, Filiala Focșani, iar dna Alina-Elena Galan este profesoară de limba Română la Liceul Teoretic ,,Duiliu Zamfirescu” din Odobești.
Drum lin în LUMINĂ, Domnule Roșu,
Dumnezeu să vă aibă în pază!
Costică NEAGU
