In memoriam Ion Lefter | VIDEO-Interviu cu fostul prim-procuror al județului despre un dosar pe care-l anchetase
În noaptea de luni spre marți (n.r. - 29-30 martie 2021) Ion Lefter, fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, a murit răpus de o boală incurabilă de care suferea de câțiva ani.
În vârstă de 68 de ani, Ion Lefter a acumulat 37 de ani şi 9 luni de activitate în funcţia de procuror, din care aproape 24 de ani s-a aflat în fruntea Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea ca prim procuror sau adjunct.
Aflat în funcția de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea până în 2014, Ion Lefter se pensionase începând din 1 iunie 2016. Cel puţin în ultimii ani la şefia unităţii de parchet, Ion Lefter s-a remarcat prin faptul că Vrancea a fost menţionat printre judeţele fruntaşe, fiind nominalizat în acest sens şi de către Codruţa Kovesi, pe vremea când aceasta s-a aflat în funcţia de prim procuror general al României. Printre dosarele coordonate de Ion Lefter a fost și cel al incendiului ce a mistuit fabrica ISEH din Focșani, în octombrie 1991. În memoria fostului prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, Ion Lefter, Ziarul de Vrancea publică VIDEO-interviul cu aceasta despre dosarul incendiului de la ISEH din 1991, anchetat de el. Publicăm de asemenea întreg articolul pe acest subiect apărut în cotidianul nostru în urmă cu aproape 10 ani, în aprilie 2011, pentru că el dezvăluie între altele și cât de minuțios se documenta profesionistul Ion Lefter în meseria sa, atunci când ancheta un dosar.
Ziarul de Vrancea transmite condoleanțe familiei și apropoaților procurorului Ion Lefter.Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Citiți și:A murit Ion Lefter, fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea
VIDEO | Secretele pârjolului de la ISEH Focșani
În octombrie 1991, Intreprinderea de Scule și Elemente Hidraulice Focșani a ars în urma unui uriaș incendiu pornit de la magazia unității, unde se aflau 6.000 de cutii cu piese noi.Focul s-a extins la hala nouă, izolată cu polistiren expandat și bitum, material ce a generat incendii devastatoare în toată lumea.Trei persoane au murit încercând să-și salveze bunurile din vestiare.Sudorul Ion Olteanu a fost găsit responsabil și trimis în judecată.Muncitorul nu a fost arestat pentru că procurorii au considerat că focul a fost amplificat din cauze colaterale.Acesta a dorit să sudeze un raft, fără aprobarea șefilor și a declanșat un sinistru care a făcut pagube uriașe și a carbonizat trei oameni.Pentru prima dată după 20 de ani( n.r.articolul a apărut în 2011 în Ziarul de Vrancea), ziarul nostru vă dezvăluie culisele incendiului de la ISEH, despre care mulți mai cred că a fost opera unui sabotor
Întreprinderea de Scule si Elemente Hidraulice Focșani a reprezentat vârful industriei vrâncene înainte de Revoluție. 6.480 de persoane munceau în 1990 la ISEH, cu aproape 4.000 mai multi decit în anii '80. După Revoluție, fabrica din Sud a fost marcată de o serie de frământari, care s-au încheiat cu catastrofa din 25 octombrie 1991, atunci când hală nouă și o magazie au ars, iar trei muncitori au murit. Vinovat de producerea incendiului a fost găsit un sudor, Ion Olteanu, cel care a fost trimis în judecată și condamnat cu suspendare pentru ucidere din culpă și neglijență în serviciu. Trei muncitori au murit în urma dezastrului, dar ancheta a stabilit ca toți s-ar fi putut salva dacă părăseau fabrica imediat. Procurorii au lucrat aproape doi ani la dosar, cerând mai multe expertize. Acoperișul construit din polistiren expandat s-a aprins foarte repede. Mii de oameni au rămas fără serviciu, iar floarea industriei vrâncene s-a făcut scrum în câteva zeci de minute. "Poveștile" cu mandrinele (dispozitive pentru fixarea pieselor de prelucrat "" n.r.) vândute în Turcia de bișnițarii de după Revoluție nu au fost confirmate de nici un element din anchetă, procurorii având la început cel puțin cinci ipoteze de lucru. Toate expertizele au dovedit, oficial cel puțin, vinovăția lui Olteanu, potrivit datelor din dosar. Fabrica functioneaza azi, sub denumirea de Romseh, dar nu are decât o mână de angajați. Pe locul fostei fabrici s-au construit o benzinărie, dar și Universitatea "George Barițiu".
78 de milioane de dolari, investiți în anii '80
ISEH era o componenta "grea" în construcția de mașini din România. După cum ne-a povestit directorul din anii '80, Laurențiu Veber, întreprinderea a fost înființată în 1973 și a trecut prin diferite etape de dezvoltare.În anii 1980, cu o investiție de 1,8 miliarde de lei la vremea respectiva, adică peste 78 de milioane de dolari la cursul perioadei, a fost construită hala nouă, ce avea o suprafață de 38.000 mp, alături de hala veche - cu o suprafață de 19.000 mp. Toată fabrica se întindea pe o suprafață de 10 hectare. Inginerul Veber ne-a povestit despre perioada de dezvoltare a fabricii, dar și despre problemele apărute în incintă în anii 80, când au avut loc mai multe incendii. "În 1991, când a avut loc incendiul devastator, nu mai eram director, dar fabrica trecea printr-o perioadă nefastă, cu multe frământari. Se anunțau disponibilizări, iar starea de spirit nu era prea bună. În anii '80 s-au produs multe incendii, dar oamenii au intervenit foarte repede. Îmi aduc aminte că în noaptea de 31 august/1 septembrie 1986, a luat foc o vopsitorie. A fost o neatenție a oamenilor de acolo. Apoi, s-au produs alte incendii, pe timp de zi, ădar oamenii s-au implicat și focul a fost stins repede. Aveam și mașini de intervenție în fabrica", ne-a spus Veber.
"Mă uitam cum o mașină de pompieri de la uzină a luat foc!"
Deși a părăsit unitatea după Revoluție, când a fost ales și deputat, Laurențiu Doru Felician Veber spune că a rămas cu sufletul alături de fabrica pe care a condus-o din februarie 1980 până în iulie 1990. "După plecarea mea am sperat că lucrurile vor merge mai bine. Când am auzit de foc, am ajuns în jumătate de oră acolo și mă uitam cum o mașină de pompieri de la uzina a luat foc. Știam că acoperișul este construit din polistiren expandat și am bănuit ce se va întâmpla. Oamenii ieșiseră din fabrică și se uitau la flăcările imense", ne-a relatat Veber. Acesta deține de altfel și caseta VIDEO a dezastrului de la ISEH, care a fost studiată la vremea respectivă și de către cei de la SRI, întrucât s-a vorbit mult la de un posibil sabotaj la ISEH. De altfel, Veber povestește că a fost întrebat de mulți cum a reușit să dea foc la fabrică. "A fost doar o acțiune industrială nefericită, în urma căreia 3.000 de oameni au rămas pe drumuri. În perioada de glorie aveam 400 de ingineri și subingineri și opt ateliere de proiectare. Aveam un munte de arhivă, iar fabrica ajunsese să producă mult. După incendiu au mai rămas foarte puține", ne-a mai spus Veber, care lucrează acum la o firmă de profil, însă cu mult mai mică.
Trei victime în căutarea bunurilor pierdute
Cele trei victime ale dezastrului produs pe 25 octombrie 1991, la orele 9.00, au murit încercând să salveze bunurile personale. Florentina Postolache a fost implorată să iasă de colegi, dar a preferat să întârzie pentru a pune la adăpost diamantul foarte fin cu care lucra. Ioniță Ștefan a încercat să-și ia hainele, în timp ce Vasile Ifrim și-a pierdut viața încercând să salveze obiectele din vestiarul fratelui aflat in concediu. Cei trei muncitori erau din Focșani. Toți au fost intoxicati de fumul toxic și au fost găsiți carbonizați. Procurorii au lucrat un an și jumătate pentru a afla cauzele exacte. Prin oraș se vorbea că cineva a avut interes să incendieze fabrica, după ce ar fi vândut piese în Turcia. Expertizele tehnice au arătat însă că sudorul Ion Olteanu ar fi fost cel care a provocat incendiul din 1991. "Am audiat peste 200 de persoane doar toate indiciile au arătat că focul a plecat din magazie, după ce sudorul a lucrat la acel raft. Acesta a încercat să ascundă cauza incendiului", a spus procurorul Ion Lefter.
"În doar patru minute temperatura a crescut la 700 de grade"
Totul a început pe 22 octombrie, când conducerea unității a decis să extindă magazia de piese cu încă un raft. Doi oameni au fost desemnați să lucreze, cu aprobarea șefilor de secție. Unitatea era condusă atunci de directorul Corneliu State. "Lucrul cu sudura este foarte strict reglementat. Dacă se respecta normele de protecție a muncii nu se poate întâmpla nimic. După ce au primit avizul favorabil de la pompieri, cei doi sudori au început și terminat lucrarea. Pe 25 octombrie, sudorului Ion Olteanu i s-a părut că raftul sudat cu o zi înainte nu are stabilitate suficientă. De unul singur, acesta a decis să sudeze din nou, deși nu avea nici un fel de aviz în acest sens, nici de la conducere nici de la pompieri. Un broc de sudură a căzut într-o cutie de plastic, iar sudorul nu a observat nimic. Flacara respectivă s-a extins la toata cutia, apoi la alte cutii, apoi și la un perete întreg. Atunci a fost văzut prima dată focul. S-a transmis din gură în gură, dar în doar patru minute temperatura a crescut la 700 de grade, moment în care s-a declanșat focul general", ne-a povestit Ion Lefter, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, cel care a coordonat ancheta în acest dosar. Magazia cuprinsă de flăcări era situată în vecinatatea celor două hale. Hala veche, construită din beton, nu a fost afectata aproape deloc. În schimb, hala nouă, aflată mai jos decât magazia care a luat foc, a fost făcută scrum. "Hala nouă avea acoperișul de bitum și polistiren expandat. Nicăieri în lume nu s-au putut salva clădiri construite din astfel de materiale. La Râmnicu. Vâlcea, o fabrică a ars în întregime, în 20 de minute, deși era situată pe aceeași stradă cu unitatea de pompieri. Am făcut studii și am observat că la fel s-a întâmplat în Germania, la General Motors, unde a ars o hală de zece ori mai mare, iar pagubele au fost de 150 de milioane USD. Pompierii au intervenit în 6 minute, dar nu au putut salva nimic", a mai relatat Ion Lefter. Ulterior, construcții cu polistiren expandat și bitum au fost interzise pentru a se evita alte dezastre.
"Aveai senzația că pui piciorul pe un sandwich"
Intervenția pompierilor a fost structurată pe două etape. Mai înâti au intervenit pompierii din fabrică, după care au fost chemați pompierii militari. Acțiunea de stingere a fost coordonată de șeful Grupului de Pompieri, col. Dumitru Belușinschi și șeful de Stat Major din cadrul unității, col. Ion Dima. "Nu pot spune că a fost cea mai grea intervenție din cariera mea, pentru că provin dintr-o zonă petrolieră. A fost însă ceva care îți rămâne în amintire. Am comandat intervenția de pe acoperișul halei. Nu a fost nici o șansă să salvam ceva. Aveai senzația că totul este un sandwich care arde, iar tu pui piciorul pe el. De fapt călcam ca pe pâine, iar când totul s-a încălzit, sandwichul din interior a răbufnit. Am luptat cu flăcările vreo două ore, dar totul ardea în interior. Nu se putea intra. Nu cred că se putea salva ceva pentru că acoperișul era construit din materialul respectiv. Poate puteam salva ceva din interior, mașini sau piese, dar și acestea ar fi fost stricate și ar fi trebuit reparate din cauza temperaturii foarte mari", ne-a povestit col. (r) Ion Dima. Acesta își aduce aminte că mulți muncitori au părăsit târziu interiorul, încercând săa salveze bunuri sau bani.
Zvonistica a dirijat ancheta
Adevărul despre incendiu a fost căutat un an și șapte luni. Într-o perioadă în care țara tocmai ieșise din comunism zvonistica a avansat cauze care arată frământările sociale din epoca. "Am avut ca ipoteze faptul că focul a fost pus intenționat de magazioner pentru a acoperi lipsa din gestiune. Apoi am cercetat dacă nu cumva conducerea unității, care se schimba foarte des în acea perioadă, nu a avut interes sa incendieze fabrica. Apoi, am căutat răufăcători sau muncitori care au incendiat fabrica în scop de răzbunare. S-a ajuns până la ideea că incendiul a fost provocat în scop de răzbunare pentru că eroul necunoscut a fost mutat de la Mărășești la București. Am dovedit însă științific, pas cu pas, fără nici un dubiu, cu experimente făcute la secunda, că focul a pornit de la neglijența muncitorului", ne-a mai precizat Ion Lefter. Valoarea prejudiciului estimat a fost de un miliard de lei, la valoarea de la aceea vreme, adică aproape 13 milioane de dolari. În 1991 pentru un dolar american se plătea 76,39 lei, potrivit unui istoric al BNR. Incendiul a fost provocat de un sudor neglijent, dar a fost posibil și din cauza unui viciu de constructie. "Dacă acoperișul halei noi era din ciment și nu de polistiren expandat, atunci incendiul ar fi putut fi unul minor", consideră procurorul Lefter.
"Incendiul nu s-ar fi produs dacă acel om nu ar fi sudat"
Ancheta și expertizele efectuate în acest caz au arătat că incendiul a fost provocat de Ion Olteanu, sudorul aflat în magazia respectivă. "Cele două magazii erau închise foarte bine. Erau prevăzute cu geamuri de plasă de sârmă și în urma investigațiilor, s-a stabilit că nu a intrat nimeni de afară. Nu a existat urma de efracție. În interior se aflau 6.000 de cutii de scule, ștanțe și matrțte, ținute în folie și hârtie cerată, ce reprezentau elemente combustibile. Abia la trei ore după incendiu s-a putut intra înăuntru. Echipa de anchetă, formată din polițiști și procurori, începuse munca de afară. Am stat de vorbă cu oamenii. Aveam o variantă de cercetare. Ne-am fixat ca obiectiv să audiem persoanele în sistem cerc. Sudorul și-a dat seama după 20 de minute după incendiu și s-a dus să le ceară colegilor să nu spună nimanui că a sudat acolo. A fost conștient că de la el s-a produs incendiul. Acesta a fost trimis în judecată dupa un an și șapte luni, după ce am primit rezultatele la toate expertizele. Pe 27 iunie 1993, bărbatul a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpa și neglijență în serviciu. Am cerut ca acest om să nu fie arestat pentru că au existat factori colaterali care au contribuit din plin la acest incendiu. E clar că incendiul nu s-ar fi produs dacă acel om nu ar fi sudat, dar au fost multe cauze care au contribuit la dezastru. Acel tip de acoperiș nu s-a mai construit niciodată dupa toate catastrofele", ne-a mai relatat prim-procurorul Ion Lefter. Reporterii au încercat să stea de vorba și cu Ion Olteanu, originar din satul Vâjiitoarea, comuna Tătăranu. Primarul Nicolae Pavel ne-a comunicat că barbatul nu mai locuiește în sat, iar la fostele adrese nu și-a mai amintit nimeni să-l fi văzut recent. În urma incendiului, pe lângă piese, au ars 19 tone de polistiren expandat și 650 de tone de masă bituminoasă. Specialiștii cred că incendiul nu ar fi putut fi limitat nici dacă toate mașinile de pompieri ar fi fost aliniate în incintă înainte de foc. (Dan CHIRIAC)
Aveau ansamblu artistic și echipă de fotbal
ISEH nu era doar locul unde lucrau mii de vrânceni. Fabrica avea și activități sportive și artistice care atrăgeau o mare parte dintre angajați. Echipa de fotbal a orașului a purtat o bună perioadă de timp numele fabricii. "Toată echipa de fotbal a stat la noi 10 ani. Între anii 80 și 90, jucătorii erau angajați la fabrică, dar jucau și pentru Unirea Focșani. Echipa a obținut cele mai bune rezultate din istorie în acea perioadă, în Divizia B. Aveam și ansamblu artistic, care participa la multe festivaluri internaționale", ne-a spus fostul director Laurențiu Veber. (D. C.)
>
