Icoane sustrase, icoane confiscate şi înapoi date, după 60 ani. Azi le admirăm într-o expoziţie găzduită de Muzeul Unirii, din Focşani
Focşănenii au putut admira, mai au ocazia s-o facă, vizitând expoziţia de icoane vechi de 400, 200, 100 de ani, găzduită de Muzeul Unirii. Superbele linii ale chipurilor de sfinţi, delicatele culori pălite de fumul lumânărilor şi al candelelor de-a lungul atâtor ani, lemnul patinat, scrisul aproape un mister pentru noi, cei de azi, din pomelnicele celor două mănăstiri Vizantea şi Dălhăuţi, aproape ne înfioară. Dacă Mănăstirea Dălhăuţi „vieţuieste” şi azi, din Mănăstirea Vizantea a rămas doar o amintire pentru care depun mărturie resturile de zid, acoperite pe alocuri de valuri de pământ, poveştile bătrânilor de odinioară care amintesc de-o comoară fabuloasă de care nimeni nu s-a-nvrednicit s-o găsească...; despre speranţele, bucuriile şi necazurile celor care au trecut pe aici pentru ca la sfârşit, împăcaţi, să se mute în Împărăţia Domnului.
Nouă ne-au rămas icoanele, 24 de icoane pe lemn, despre care nu am ştiut, poate am bănuit doar că mai există pe undeva. Ele au fost donate de Miliţie în urmă cu peste 40 de ani şi incluse în inventarul Muzeului Vrancea cu menţiunea „icoane confiscate”, depozitate şi păstrate pentru vremuri mai bune. Aşa se face că acum, cele 24 de icoane, cărora li se alătură pomelnicul triptic al fostei Mănăstiri Vizantea şi, pentru prima dată pomelnicul triptic al Schitului Dălhăuţi, să fie prezentate într-o expoziţie temporară, găzduită de Muzeul Unirii din Focşani.
Toate cele 24 de icoane prezente în expoziţie sunt de patrimoniu, foarte frumoase, iar câteva cu totul deosebite, cum este icoana de sec. XIX, cu doua feţe, pe o faţă cu Maica Domnului Îndoliată, pe cealaltă faţă cu mai mulţi sfinţi.
„Icoana a fost donată către Muzeul Vrancei în 1979. Ea apare în registrele de confiscare de către Miliţia de la acele timpuri”, spune doamna Corina Duca, muzeograf la Muzeul Vrancei.
Cea mai veche piesă din expoziţie, este pomelnicul Triptic de la Mănăstirea Vizantea.
„Pomelnicul Triptic de la Mănăstirea Vizantea este realizat la început de secol XVII, mai precis la 6 martie 1613, de un anume Ioan N..., în timpul lui Ştefan Tomşa al II-lea, care a domnit în perioada 1611-1615”.
Deosebit de valoroase sunt şi icoana cu Maica Domnului Îndoliată între cele doua cadrane, Sf. Nicolae şi Sf. Gheorghe în două ipostaze diferite şi Pomelnicul ctitorilor Schitului Dălhăuţi.
„Pomelnicul ctitorilor Schitului din Dălhăuţi, este scris cu caractere chirilice, este de secol XIX şi are doua voleuri laterale. Pe cele doua voleuri este înscrisă scena Bunei - Vestiri”, mai spune doamna Corina Duca, muzeograf la Muzeul Vrancei.
În momentul în care au fost aduse la muzeu, icoanele erau intr-o stare deplorabilă. Lemnul era ciuruit de cari, iar pictura era atât de înnegrită încât culorile abia se puteau distinge.
„Stratul pictural era degradat, stratul protector înnegrit, plin de funingine, de grăsimi. Aşa arătau icoanele aduse de poliţie în depozitul Muzeului, aproape nu se cunoaşte pictura. Primul lucru pe care-l facem este să stopăm atacul insectelor”, spune doamna Daniela Petrişor, şefa Laboratorului de Restaurare - Conservare, din cadrul Muzeului Vrancei.
Aşa ceva a lucrat doamna Daniela Petrişor în ultimii 30 de ani, o munca deosebit de migăloasă, dar care i-a oferit mari satisfacţii.
Icoanele provin din zecile de mănăstiri şi schituri din fostele judeţe Putna şi Rm. Sărat, din care, după ce au fost închise in 1959, a mai rămas doar unul.
„La acel moment toate obiectele de patrimoniu, icoane şi cărţi de cult, considerate importante de statul român la acea vreme, au mers în colecţiile statului şi Arhiepiscopiei, iar o parte în bisericile desfiinţatelor schituri. Din biserici, unele au fost luate de preoţii parohiilor, altele au fost sustrase. Poliţia a continuat să facă percheziţii pentru că se ştia că aceste icoane au dispărut”, spune domnul Valentin Muscă, director la Muzeul Vrancei, din Focşani.
După recuperare, în 1979 Poliţia a donat icoanele, însoţite de un proces verbal, Muzeului Vrancei care le-a păstrat în condiţii foarte bune, aşteptându-se vremuri mai bune pentru a putea fi expuse.
- Care este valoarea lor? întreb.
„Valoarea lor este simbolică. Ele reprezintă o epocă, nu sunt create de artişti celebri, nu au celebritatea icoanei, ele reprezintă simbolul. O icoană este un simbol, nu un obiect de lux. Aceste icoane sunt inestimabile, mai spune domnul Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancei.
Expoziţia de la Muzeul Unirii este temporara. Urmează ca icoanelor să li se găsească un loc în care să fie expuse permanent, cel mai probabil în „Casa Alaci”, aflată în restaurare.( Janine VADISLAV )
