Local

Iar ne-am găsit loc printre cei mai săraci din țară.Vrancea în topul județelor cu cea mai redusă putere de cumpărare

Ionel Sclavone
22 aug 2019 3281 vizualizări

Județul Vrancea, administrat de treizeci de ani de PSD se află în topul județelor cu cea mai mică putere de cumpărare din România. O arată un studiu anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018 realizat de GfK, una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare a pieții din lume. Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail. Astfel, la nivelul ţării, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 şi 4.181 euro în 2016.

Potrivit studiului GfK, există o serie de județe aflate la polul sărăciei, precum Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu care au înregistrat cea mai mică putere de cumpărare în anul 2018. Acestea sunt urmate, la mică distanță de un alt grup de județe subdezvoltate, între care și Vrancea.

„Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi la mică distanţă de primele. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş”, arată studiul GfK.

După cum se vede, cele mai multe sunt județe controlate de baroni locali PSD, precum Marian Oprișan, care au blocat orice demers de dezvoltare economică și, implicit de creștere a nivelului de trai al cetățenilor.

La polul opus, al zonelor cu cea mai mare putere de cumpărare, peste medie se situează București, Ilfov, Cluj și Timiș. sunt polii tradiţionali de dezvoltare ai ţării, unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Studiul GfK arată că aceste zone îşi menţin stabile ritmurile de dezvoltare şi au calitatea de „difuzori” de investiţii pentru zonele din proximitate, aducându-le corecţii pozitive.

Pe de altă parte, mai avem județe situate la mijlocul clasamentului aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare - care includ oraşe aflate în plin proces de dezvoltare și atragere a investitorilor. Acestea sunt Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad. Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice. Aceste zone beneficiază de investiţiile companiilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice devenite neîncăpătoare precum Cluj, Timişoara sau Braşov.

O administrație lipsită de competență blochează dezvoltarea județului

Studiul GfK vine în completarea unei alte statistici potrivit căreia Vrancea este județul în care se înregistrează cel mai mic salariu mediu din țară, singurul în care nu depășește 2.000 de lei.

Cauzele puterii de cumpărare sub medie și a nivelului de salariazare foarte redus trebuie căutate atât la nivelul administrației locale și județene, condusă de PSD, cât și la cel al mediului de afaceri.

Nu putem să nu remarcăm abordarea economică total nerealistă a și lipsită de competență a administrației județene a PSD. În Vrancea, administrația PSD – Oprișan n-a reușit să realizeze și să implementeze o strategie coerentă, realistă, menită să atragă investitori dispuși să dezvolte afaceri și să înființeze locuri de muncă mai bine plătite. În loc să fructifice avantajul pe care îl are județul, ca placă turnantă între provinciile istorice Moldova - Muntenia – Transilvania și Dobrogea, reprezentanții administrației locale și județene au tratat problema pur demagogic.

Spre deosebire de alte județe, la noi, politicul manifestă un dezinteres total față de dezvoltarea unor domenii economice cu potential local precum turismul și viticultura. Deși învățământul vrâncean IT are o bună tradiție, la nivel local nu se face nimic pentru atragerea specialiștilor în acest domeniu de viitor și foarte bănos.  

În locul politicilor coerente și bine fundamentate de atragere a investitorilor, administrația județeană condusă de Marian Oprișan a oferit doar scuze și justificări ca să explice refuzul firmelor de a dezvolta afaceri în Vrancea: absența unui aeroport, lipsa infrastructurii de transport feroviar și rutier etc.

Un mediu de afaceri căruia îi lipsește concurența

Puterea scăzută de cumpărare, corelată cu salariile foarte mici sunt și rodul  stilului local de afaceri, care amintește de capitalismul sălbatic. De foarte mulți ani, și datorită politicilor protecționiste ale administrației care a alungat potențialeii concurenți, firmele autohtone s-au obișnuit să plătească salarii la nivelul minim pe economie. Acest lucru este valabil chiar și în cazul societăților comerciale foarte profitabile.

Întâlnim situații paradoxale în care companii de succes, cu cifre de afaceri impresionante și profituri pe măsură, premiate la tot felul de concursuri, oferă angajaților condiții mizere de lucru și lefuri foarte mici. De altfel, pentru mulți afaceriști vrânceni, aceasta este rețeta reușitei iar nu capacitățile lor antreprenoriale.

De ce se dezvoltă celelalte județe

Studiul arată că motivele pentru care se dezvoltă oraşele ţin de forţa de muncă ieftină şi educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunităţi în astfel de oraşe sunt industria componentelor auto, IT şi Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Un rol important l-au jucat și fondurile europene care au intensificat competiția regională. Unele judeţe au adoptat strategii şi alianţe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianţei Vestului” – o alianţă între patru judeţe – Cluj, Timiş, Arad şi Oradea - menită să impulsioneze atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea regională.

„Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europe şi la dezvoltarea infrastructurii. Arad şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate”, se mai arată în studiu.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.