Garda de mediu Vrancea face teoria îngrășămintelor organice, nesuflând un cuvânt despre mirosurile care invadează Focșaniul
Într-o postare activată pe contul de facebook, Garda de Mediu Vrancea susține o întreagă teorie a managementul deșeurilor organice, precizând că folosirea ingrășămintelor organice este o alternativă demnă de luat în considerare de către toți fermierii, aducând multiple beneficii și de lungă durată prin aplicarea lor. Surprinzător însă, nu apare nici o referire la mirosurile insuportabile care invadează deseori Focșanilui, fix din cauza managementului acestor deșeuri.
Considerente de bază în managementul deșeurilor organice
Folosirea ingrășamintelor organice este o alternativă demnă de luat în considerare de către toți fermierii, aducând multiple beneficii și de lungă durată prin aplicarea lor. Din categoria îngrășămintelor organice fac parte: gunoiul de grajd, gunoiul de păsări, composturile, resturile vegetale, îngrășămintele verzi, gunoiul artificial, mranița, gülee, urina și mustul de gunoi, etc.
În perspectivă, obiectivul principal este acela de a încuraja producția de îngrășăminte pe scară largă în UE din materii prime organice sau secundare provenite de pe piața internă, în conformitate cu modelul economiei circulare, prin transformarea deșeurilor în nutrienți pentru culturi. Aducem în atenție însă, faptul că, pe langă avantajele pe care le prezintă, o gestionare inadecvată a îngrășămintelor organice poate conduce la importante efecte dăunătoare asupra solului, apei şi aerului, iar indirect asupra producţiei agricole. Legislația specifică stabilește câteva principii de bază pentru gestionarea acestei categoriei de deșeuri. Ea impune ca deșeurile să fie gestionate fără a pune în pericol sănătatea oamenilor și făra a afecta mediul înconjurător, în special, fără riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri prin zgomot sau miros și fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Depozitarea necontrolată a deşeurilor organice din agricultură, precum gunoiul de grajd, are ca efecte dispersia mirosurilor neplăcute ca urmare a descompunerii necontrolate, volatilizarea amoniacului (NH 3), care conduce la ploi acide, pierderea altor compuşi ai azotului prin scurgere la suprafaţă, infiltrarea în sol a levigatului şi poluarea apelor subterane etc.
Managementul deșeurilor rezultate de la producția animalieră, trebuie să ia în considerare următoarele:
• necesitatea reconsiderării valorii agronomice a acestor deșeuri dată de conţinutul în azot, în fosfor, în microelemente şi în materie organică, în condiţiile în care solurile sunt afectate de o degradare a proprietătilor fizice, chimice şi biologice ca urmare a sărăcirii în materie organică;
• importanţa aplicării deşeurilor organice, provenind din agricultură, ca materiale fertilizante pentru solurile agricole în vederea diminuării costurilor de producţie generate de cheltuielile cu materialele fertilizante de sinteză;
• protecţia mediului înconjurător prin limitarea poluării cu nitraţi de origine agricolă a apelor de suprafaţă şi a celor subterane, limitarea emisiilor de gaze care pot polua aerul şi care pot avea efect de seră, precum oxidul nitros – N2 O şi gazul metan – CH 4;
• limitarea riscurilor generate de anumiţi patogeni, unii dintre aceştia putând afecta deopotrivă animalele şi omul (ex: Listeria monocytogenes);
• reconsiderarea valorii energetice a acestor deşeuri în condiţiile diminuării considerabile a producţiilor de combustibili convenţionali. Fermierii ar trebui să manifeste o continuă preocupare în tratarea deșeurilor organice din agricultură, cu respectarea Codului de Bune Practici Agricole, în scopul reciclării acestor deșeuri și transformarea lor in nutrienți, prin încorporarea în solurile agricole.
Text informații + foto:Garda de Mediu Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
De același autor
