Local

Galerie foto | Tradiţii şi obiceiuri de Măcinici la Dragosloveni, comuna Soveja

Janine VADISLAV
9 mar 2020 3019 vizualizări

Pe 9 martie creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Ziua de Măcinici. Se spune că această zi păstrează urme rituale ale unui străvechi început de An agrar celebrat la echinocţiul de primăvară - 9 martie, pe Stil vechi, hotar între iarnă şi vară - între zilele geroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. În ziua de Măcinici se suprapun două sărbători de înnoire a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, 40 la număr, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru dreapta lor credinţă. În această zi se dau de pomană de sufletul morţilor măcinici, o lumânare aprinsă şi un pahar de vin spre pomenirea strămoşilor.

În Vrancea nu-i casă de gospodari în care înainte de 9 martie să nu se coacă măcinici. Unşi cu miere şi daţi prin nuca, măcinicii se dau de pomană mai ales copiilor. Tanti Mina, împreuna cu prietenele ei pregătesc cei mai gustoşi măcinici din satul Dragosloveni- Soveja, după o reţetă adusă de moşii lor, de peste munte. Dis de dimineaţă pregătesc făina, drojdia, mirodeniile şi nuca, aşa cum e obiceiul pe aceste locuri de sute de ani. Tanti Mina îşi învaţă nepoata cum se fac măcinicii, să ştie când va fi nevastă la casa ei. Întâi  se cerne făina...

- Acum ce mai faceţi? întreb.

„Punem un pliculeţ de sare, zahăr şi drojdia. Pun apă cât cuprinde şi încep a frământa”, spune tanti Mina Ţuţui.

Cât timp e frământat aluatul, sunt pregătite nucile. Secretul  unui măcinic gustos stă în calitatea şi cantitatea de nucă folosită, spun gospodinele din sat.

- Îs bune nucile? întreb.

„Foarte bune, au coaja subţire. Nu-s  pietroase, se desfac uşor. Îs uscate bine”, spune Mirela Sfârnog.

Satul e plin de nuci aşa că, gospodinele ştiu ce au în grădină. După ce a fost frământat bine, aluatul e pus la crescut. Dacă făina e bună, în 15-20 min. aluatul e numai bun de dat la cuptor.

Până atunci însă...

„Pregătim nuca, spargem nucile, le dăm pe maşină...

- Pregătiţi tava...

„...şi tava şi mierea de albine, spune tanti Mina.

În sat e obiceiul ca la pregătirile care se fac să fie chemate şi copilele, să înveţe de la mame şi bunici reţete păstrate din moşi strămoşi.

„Când facem măcinici de sărbătoarea asta de 9 Martie, chemăm şi fetele noastre care sunt de măritat, să le învăţam. Când s-or duce la bărbaţii lor acasă, să ştie ce au de făcut. Soacrele de-aici sunt mai pretenţioase”, spune tanti Olguţa Bălan.

În zona de munte a Dragosloveniului, măcinicii se fac numai în forma cifrei 8...  Nepoata Tatiana, eleva la liceu, face primul măcinic. Cantitatea de aluat folosit se cântăreşte din ochi.

„Aşa, bravo”, îi spune  tanti Mina, s-o încurajeze, ai văzut că  nu-i greu?

- A fost greu Tatiana? întreb.

„Nu, a fost simplu”.

- Ai avut emoţii?

„Un pic...”, zâmbeşte fata.

Măcinicii, crescuţi bine, sunt duşi la copt, unde vor sta 30 min.

- A fost făina bună? întreb.

„Foarte bună, drojdia proaspătă, făina bună, mâna bună...”, râde tanti Mina.

La tanti Mina s-au strâns prietenele dumneaei s-o ajute la treabă, cum se făcea la clacă, odată.

„Ne ajutam una pe alta”.

- Şi aţi rămas prietene toate.

„Am rămas prietene, da, de-o viaţă”, spune tanti Viorica Drăghici.

Când îs  gata, fierbinţi încă, măcinicii sunt unşi cu miere de albine, pudraţi din belşug cu miez de nucă şi daţi de pomană.

„Să fie de sufletul morţilor.”

„Bogdaproste.”

„Sunt 40 de sfinţi, dăm de pomană pentru morţi, aşa e obiceiul”

- Cine se bucură? întreb

„Copiii, cel mai mult”, spune Mirela.

Din bătrâni se spune că aşa cum va fi timpul în ziua de Măcinici, aşa va fi toată primăvara. Dacă plouă în această zi, atunci şi în ziua de Paşte va ploua. Dacă tună, atunci va fi o vară prielnică tuturor culturilor. Dacă noaptea dinaintea zilei de Mucenici va îngheţa, atunci se spune că va fi o toamnă lungă. (Janine VADISLAV )

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.