Local

Galerie foto | Tradiții și obiceiuri de Buna Vestire în Vrancea

Janine VADISLAV
24 mar 2019 2462 vizualizări

Astăzi, creştinii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire sau sărbătoarea Zămislirii Domnului. În această zi, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Iisus Cristos. Din moşi strămoşi, în ziua de Buna Vestire se aşează afară, în curte, pâine, sare şi un cofer cu apă, astfel încât îngerii să-şi potolească setea şi foamea. La sfârşitul zilei, pâinea şi sarea se dau de pomană.

Arhanghelul îi aduce Mariei vestea cea bună. Momentul coincide cu zămislirea pruncului Iisus Cristos, de aceea spunem că n-ar fi fost posibilă naşterea, dacă nu s-ar fi petrecut minunea Bunei Vestiri. La nedumerirea  Fecioarei, care întreabă, „Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?” Arhanghelul Gabriel îi spune, „Duhul sfânt se va pogorî peste tine şi puterea celui Prea Înalt te va umbri. De aceea pruncul care se va naşte din tine Fiul lui  Dumnezeu se va chema”. Ceea ce arată că, la momentul  zămislirii Mântuitorului, Maica Domnului se face sălaş al Sfintei Treimi. Tatăl, Duhul şi Fiul, deopotrivă, se sălăşluiesc în persoana Maicii Domnului, Acum se petrece minunea, de Bunavestire”, spune Pr. protopop Oscar Frunză - Biserica Ovidenia, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, din Focşani.

În satele Vrancei Arhaice tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie de sute şi sute de ani. În ziua de Buna Vestire, pe Valea Suşiţei, cel dintâi care se trezeşte în gospodărie pune tămâie pe jar şi dă ocol casei să fie ferită de foc, de trăsnet, de boli şi necaz, tămâiază pomii fructiferi, ca să dea poame bogate, animalele din grajd, să fie sănătoase şi să dea  lapte mult.

Tanti Ţica Geană, din comuna Soveja, care cunoaşte tradiţiile şi obiceiurile din străbuni ca nimeni alta. merge, diz de dimineaţă cu tămâie, agheasmă şi busuioc sfinţit la biserică, la grajdul cu animale. În timp ce tămâie văcuţa rosteşte un descântec învăţat de la bunica sa, o femeie vrednică în sat la vremea ei şi foarte credincioasă.

„Să fii sănătoasă, să fii lăptoasă, să te apere Măicuţa lui Dumnezeu de toate bolile şi de deochi. Fugi deochi dintre ochi, văcuţa să rămâie curată, ca argintul strecurată, de la Maica Precista lăsată. Măicuţa lui Dumnezeu de urs să ne ferească”

- De unde aţi învăţat  acest obicei? întreb.

„Din bătrâni este, de atâta amar de vreme că nici bunicii noştri nu mai ţineau minte. La noi aşa e obiceiul, de Bunavestire mergem şi sfinţim cu agheasmă ograda, animalele şi păsările, să le ferească Măicuţa Domnului de huli( uliu) de vulpi, că suntem aproape de pădure”.

- Aveţi cui transmite tradiţia mai departe?

„Da, am copii, am nepoţi, îi voi învăţa şi pe ei, să ducă această tradiţie de Bunavestire mai departe”, spune tanti Ţica Geană.

Bătrânii spun că e vai şi-amar de cel pe care primul cântat al cucului îl prinde abătut, mohorât, sau cu stomacul gol şi-ţi merg toate pe dos, tot anul. Primul cântat al cucului este legat de echinocţiului de primăvară. Dacă-l auzi pentru prima oară trebuie să numeri în gând de câte ori îşi strigă numele, în felul acesta vei afla câţi ani mai ai de trăit… Bătrânele din sat, trecute prin viaţă, povestesc râzând că în fiecare an au numărat, dar niciodată nu s-a potrivit să fie de două ori acelaşi număr..., care să le spună cât mai au de trăit...

„Cucul cântă prima oară la Buna Vestire. Dacă stă pe o creangă uscată, îţi merge rău tot anul, daca stă pe o creangă verde îţi merge bine. Trebuie să stai cu faţa  la cuc, ca să-l vezi când îţi dă anii...da, ... 1,2,3...”

- Şi câţi  ani numeri, atât mai ai de trăit? întreb.

„Da, da!”

- De unde ştiţi?

„Din bătrâni”

- Dumneavoastră, aţi numărat?

„Da cum să nu? Aşa-i tradiţia!”,  mai spune bunica.

În ziua de Bunavestire femeile merg  la biserică purtând frumoasele costume tradiţionale, unele vechi de mai bine de 200 de ani.

„Obiceiul e de când lumea, de Buna Vestire trebuie să te primeneşti şi să îmbraci cele mai frumoase straie, altfel te spurcă cucul de nu te vezi. Noi păstrăm tradiţia şi acum, îmbrăcăm costumul popular pe care l-au purtat bunicile şi mamele noastre pentru că sărbătorile mari trebuiesc respectate aşa cum  se cuvine.”, ne-a spus Ludmila Elena Ţuţui, din comuna Soveja.

Cucul cântă de la Buna Vestire şi până la Sf. Arhangheli Petru şi Pavel, la sfârşitul lunii  iunie. Din bătrâni se spune că aşa cum este astăzi, frumos, soare, ori ploua şi e frig, aşa va fi şi de Florii. ( Janine VADISLAV )

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.