Galerie foto | Raiul din comuna Urechești - Florile Laviniei Lungu
Prima imagine, când o întâlneşti, este aceea a unei doamne printre florile ei... o stampă japoneză conturată delicat, având o anumită forţă şi dârzenie în privirea ca o lamă, în timp ce zâmbetul cu care te întâmpină este splendid, dar uşor rezervat.
Brusc, fără nici o pregătire, intri în lumea ei, o lume a culorii şi a formei, o lume a tăcerii deşi, cu siguranţă florile şoptesc între ele. Dacă oamenii sunt creaţi din pulbere de stele, florile pot fi creaţia Soarelui, luminii şi căldurii, care le dă forma, culoarea, delicateţea, transparenţa, fragilitatea, asemeni unei aripi de fluture. Parfumul de unde o fi venind? De la praful de stele. Oricum este o simbioză perfectă între floare şi om, între om şi floare şi acest adevăr este perfect ilustrat de relaţia absolut fascinantă dintre miile de flori şi doamna Lavinia. Ochiul atent vede cum floarea s-a mai înălţat puţin, cum bobocul se umple de aer divin pregătindu-se pentru marea înflorire. Totul se-ntâmplă în bula de aer care acoperă floarea într-un cocon protector. Ochiul devine visător, privirea se înrourează uşor, silueta mlădie se apleacă asupra corolelor fine, clătinate uşor de căldura ce se strecoară printre rândurile de flori, printre ghivecele aliniate perfect, soldăţei tăcuţi însăilând o umbră firavă în lungul aleii...
Doamna Lavinia povesteşte frumos, atent, molcom. A început cu flori micuţe, simple, apoi a trecut la nalbe, cyclam, petunii curgătoare şi begonii. În alegerea florilor pe care le cultivă ţine cont - în primul rând - de cerinţele cumpărătorilor.
Primele flori sunt de „1 Martie”, zambila, laleaua, cyclama. O săptămână mai târziu scoate la iveală, ca dintr-un magic joben, alte flori, o simfonie de culori, narcisa, primula, nalba şi poşeta doamnei, galbenă, pistruiată, rotundă, pudrată cu puţin negru...
Deşi este tot timpul printre flori, una singură este preferata.
„Begonia, da, ea e preferata...”
- De ce? întreb.
„Pentru că este foarte frumoasă. Este o floare domnească, aspectuoasă, crescută foarte frumos şi rezistentă....” , spune doamna Lavinia. Dar şi petuniile sunt flori frumoase, curgătoare, de ghiveci. Muşcata Calyope, cu o floare mare, roşie, panseluţele şi bunghişorii care luminează zilele de Paşti şi, neapărat crizantemele, toate sunt frumoase. Primula rezistă foarte bine afară, de la an la an se fac mai frumoase. De Paşti primulele sunt pline de flori. Pe tot parcursul anului însă, avem fel de fel de flori, care ne încântă privirea şi ne colorează viaţa”.
- Vă place să dăruiţi flori? întreb.
„Ne place, cum să nu? Mai ales acum, Primăvara, când aşteptăm un nou început, o renaştere a naturii. La noi, printre flori, primăvara este mereu timpurie. Ne place să dăruim, ne place să producem şi să facem viaţa frumoasă semenilor noştri.”
Solarele sunt pline cu lalele, narcise, muşcate, cyclam, panseluţe si bunghişori, răsad de portolac, verbine, crăiţe şi multe altele. Este foarte multă muncă şi care, de obicei, începe cu mult timp înainte. De exemplu, pentru a avea zambile înflorite de 1 Martie, a început lucrul în solar anul trecut, în august.
- De ce are nevoie o floare ca să crească şi să înflorească atât de frumos?
„De multă iubire. Poţi să-i faci şi s-o uzi şi să-i dai orice i-ai da, dacă nu-i dai multă dragoste, nu faci nimic. Trebuie să faci totul din pasiune.”
- De primit, primiţi flori? întreb.
„Şi primim şi dăruim, acesta-i rostul vieţii”, spune zâmbind doamna Lavinia Lungu, păşind printre florile care, în lumina difuză a după-amiezii uşor perlată de funigei, par ireale, atât sunt de frumoase...( Janine VADISLAV )