Local
Galerie foto | Obiective turistice din Munții Vrancei: Depresiunea Între Râmnice
7 mar 2019
2489 vizualizări
Fundamentul zonei este constituit din roci mediterane, nisipuri şi argile, aşezate într-o înclinare pericarpatică. Aici întâlnim versanţi abrupţi, supuși eroziunii şi alunecărilor de teren.-foto: Pantelimon Sorin
Depresiunea Între Râmnice se află în partea de sud-est a României, având o suprafaţă de 66,7 Km2.-foto:Pantelimon Sorin
Privită în ansamblu, depresiunea are un caracter neregulat datorită prezenţei în interiorul ei a unor măguri, care pe alocuri depăşesc altitudinea de 800 m.-foto:Pantelimon Sorin
Sub aspectul biogeografic în cadrul depresiunii se întâlnesc pădurile de amestec (molid, fag). Vegetaţia naturală se compune din păduri de conifere, păduri de foiose şi pajişti.-foto:Pantelimon Sorin
Vegetaţia lemnoasă a pădurilor este formată în cea mai mare parte din fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) şi molid (Picea abies).-foto:Pantelimon Sorin
Lungimea depresiunii este de 14,5 km, iar lăţimea de 3,2 km în nord, 6,3 km în centru şi 4,3 km în sud.-foto:Pantelimon Sorin
O caracteristică dominantă a depresiunii este relieful frământat şi pitoresc, cu aşezări risipite, izolate, unde se păstrează comori de artă populară autentică.-foto: Pantelimon Sorin
Este o depresiune subcarpatică situată la poalele sudice ale Munţilor Vrancei, din Curbura Carpaţilor, care se dezvoltată în bazinul superior al râului Râmnicu Sărat şi al afluenţilor săi, Sărăţelul şi Râmnicelul. Ea se încadrează între versanţii vestici a bordurii carpatice şi Dealurile Înalte, ce o închid de la nord la sud, după cum urmează: peretele muntos (Muntele Furu-1416 m) în vest, Piscul lui Andrei – Vârful Gurbănesii-923 la nord, Dealurile Înalte Vestice (Dealul Roşu-944 m) în est şi Muntele Ulmuşoru-943 m, Dealul Şindrila-900 m, Dealul Bisoca 970 m, la sud.
În literatura de specialitate au fost folosite denumiri diferite precum, Depresiunea Jitia-Bisoca (Şt. Mateescu-1927), Depresiunea Bisoca-Neculele (N. Al. Rădulescu-1937) şi Depresiunea Între Râmnice (H. Grumăzescu-1973). Ultima denumire a fost considerată cea mai potrivită, datorită faptului că geneza depresiunii este strâns legată de activitatea morfogenetică a râului Râmnicu Sărat şi a afluentului acestuia de pe partea stângă, Râmnicelul.
Aşezată la o răscruce geografică şi istorică, teritoriul acestei zone depresionare a constituit un punct de legătură între munte şi câmpie, între zone etnografice şi folclorice ca cele de pe Valea Râmnicului, Ţara Bârsei, Covasna, Vrancea şi Buzău.
Relieful s-a format aici în cea mai mare parte, prin acţiunea apelor curgătoare din bazinul superior al văii Râmnicului Sărat. Datorită diferenţierii rocilor şi a faptului că pot fi uşor erodate, apele curgătoare au realizat aici forme spectaculoase, care constitue adevărate puncte de atracţie turistică. O largă răspândire o au rocile tari, dar foarte solubile (sarea), acoperite de roci moi şi semitari, cu indice mare de plasticitate (marne, gresii, conglomerate şi brecia sării).
Prof. Sorin Pantelimon
Foto:O caracteristică dominantă a depresiunii este relieful frământat şi pitoresc, cu aşezări risipite, izolate, unde se păstrează comori de artă populară autentică.-foto: Pantelimon Sorin
Foto:Fundamentul zonei este constituit din roci mediterane, nisipuri şi argile, aşezate într-o înclinare pericarpatică. Aici întâlnim versanţi abrupţi, supuși eroziunii şi alunecărilor de teren.-foto: Pantelimon Sorin
Foto:Depresiunea Între Râmnice se află în partea de sud-est a României, având o suprafaţă de 66,7 Km2.-foto:Pantelimon Sorin
Foto:Privită în ansamblu, depresiunea are un caracter neregulat datorită prezenţei în interiorul ei a unor măguri, care pe alocuri depăşesc altitudinea de 800 m.-foto:Pantelimon Sorin
Foto:Sub aspectul biogeografic în cadrul depresiunii se întâlnesc pădurile de amestec (molid, fag). Vegetaţia naturală se compune din păduri de conifere, păduri de foiose şi pajişti.-foto:Pantelimon Sorin
Foto:Vegetaţia lemnoasă a pădurilor este formată în cea mai mare parte din fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) şi molid (Picea abies).-foto:Pantelimon Sorin
Foto:Lungimea depresiunii este de 14,5 km, iar lăţimea de 3,2 km în nord, 6,3 km în centru şi 4,3 km în sud.-foto:Pantelimon Sorin
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.
