Mănăstirea Lepșa, impresii

Ajunși în Lepșa, din DN2D am luat-o la dreapta(există un indicator) și am mers vreo doi kilometri pe un drum asfaltat până am ajuns la poarta mănăstirii.

Ceea ce noi nu am știut era că există două intrari în mănăstire.

După ce intri pe prima poartă trebuie să urci destul de multe trepte ceea ce face accesul în ansamblul mănăstiresc destul de dificil, mai ales dacă ai probleme locomotorii.

Odată ajuns sus mai întâi te întâmpină o clopotniță veche, apoi ți se descoperă biserica din lemn (monument istoric), chiliile cu foarte multe flori și mai apoi după încă un mic urcuș la vreo 200 de metri, în stânga, te întâmpină majestoasă biserica nouă din zid, una dintre cele mai frumoase biserici pe care am văzut-o vreodată.

Ansamblul mănăstiresc pare o împletire armonioasă a trecutului cu prezentul, într-un peisaj impresionant.

Credit foto: Vasile Prunila

După ce am vizitat biserica nouă, am descoperit că mai există o a doua cale de acces în mănastire, o alee asfaltată în pantă ce era mult mai ușor de parcurs decât treptele pe care noi urcasem când am sosit aici.

Concluzie

Dacă ajungeți în comuna Tulnici, mergeți și vizitați Mănăstirea Lepșa! Este un loc încărcat cu spiritualitate în care îl poți descoperi pe Dumnezeu atât în cele două biserici cât și în florile, pădurile sau pășunile ce înconjoară locașul monahal!

Dacă aveți o dizabilitate locomotorie, mănăstirea e mai greu de vizitat însă chiar dacă nu poți intra în cele două biserici se merită să ajungi pentru a te reculege pe una dintre bancuțele din complexul monahal, munții ce înconjoară mănăstirea fiind martorii rugăciunilor tale.

Mănăstirea Lepșa este colțul de rai din Munții Vrancei!

Mai multe fotografii de la Mănăstirea Lepșa puteți vedea pe pagina: Vasile Prunila – Fotograf Freelancer

Text informații+ fotografii:iuliananegoita.dizabil.eu

Iuliana Negoiţă Prunilă este colaborator al Ziarului de Vrancea

Iuliana Negoiţă Prunilă este autoarea unui blog în care scrie despre problemele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi persoanele cu dizabilităţi, http://iuli-ana.blogspot.ro, dar face parte şi din echipa unui site destinat persoanelor cu dizabilităţi: www.dizabil.eu.  

Citiți și:Vizită în Crângul Petrești, la Muzeul Satului Vrâncean;

„Ce fac ăștia cu noi?”;

Vrancea reală, văzută și simțită în Spitalul Județean Focșani;

De ce n-ar exista in Romania si meseria de pacient?!;

Bolnav intr-o tara ce sufera;