Local

Galerie foto | Mănăstirea Lepșa, colțul de rai din Munții Vrancei

Iuliana Negoiţă Prunilă
18 iul 2019 3462 vizualizări

Zona Lepșa din Munții Vrancei, pentru mine este locul în care muntele mă cucerește iremediabil de fiecare dată când merg să-l întâlnesc..

Aici nu sunt telegondole sau telecabine, muzee sau parcuri realizate de mâna omului, însă natura te copleșește prin frumusețe și măreție. Întâlnirea cu Munții Vrancei, la Lepșa, este o experiență spirituală.

Dacă anul trecut am vizitat la Lepșa, Cascada Putnei, anul acesta am descoperit Mănăstirea Lepșa, colțul de rai din Munții Vrancei.

Mănăstirea Lepșa, scurt istoric

Schitul șa fost întemeiat în anul 1774 de un ucenic al Sfântului Vasile de la Poiana Mărului cu ajutorul localnicilor.

În 1929 un incendiu a distrus biserica de lemn și toate construcţiile din ansamblul schitului.

În acest incendiu o icoană ce se afla în chilia starețului la momentul declanșării incendiului, în mod miraculos a scăpat neatinsă deși chiar și chilia a fost afectataăde flăcări. De atunci se consideră că icoana este făcătoare de minuni și în dreptul ei este mereu o candelă aprinsă. Celelalte icoane de patrimoniu, cărţile de cult şi documente din schit s-au transformat în scrum.

Astfel așezământul a fost ridicat din nou între anii 1930-1936, fără a se mai respecta însă planurile de la 1774.

Chiar regele Carol al II-lea a vizitat mănăstirea Lepșa în 1934 și a dăruit un policandru care împodobește și astăzi biserica din lemn refăcută în aceiași perioadă pe o temelie de piatră de râu, pe care s-au așezat bârnele din lemn.

În perioada reconstrucției, mănăstirea Lepșa a mai beneficiat de o donaţie generoasă de la Ierusalim: o icoană pictată în 1584, ce întruchipează pe Mântuitorul și pe Fecioara Maria.În 1952, Lepșa devine mănăstire de maici, venite de la Mănăstirea Trotușanu.

În 1960, măicuțele au fost însă alungate de regimul comunist și mănăstirea desființată.

A fost redeschisă neoficial în 1974, biserica din lemn fiind restaurată și resfințită în 1982.

Abia după 1989, mănăstirea a fost însă repopulată, având hramul „Naşterea Maicii Domnului”.

Noua biserică a mănăstirii a fost sfințită în anul 2012 și a primit hramurile ”Izvorul Tămăduirii’ și ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”.

Mănăstirea Lepșa, impresii

Ajunși în Lepșa, din DN2D am luat-o la dreapta(există un indicator) și am mers vreo doi kilometri pe un drum asfaltat până am ajuns la poarta mănăstirii.

Ceea ce noi nu am știut era că există două intrari în mănăstire.

După ce intri pe prima poartă trebuie să urci destul de multe trepte ceea ce face accesul în ansamblul mănăstiresc destul de dificil, mai ales dacă ai probleme locomotorii.

Odată ajuns sus mai întâi te întâmpină o clopotniță veche, apoi ți se descoperă biserica din lemn (monument istoric), chiliile cu foarte multe flori și mai apoi după încă un mic urcuș la vreo 200 de metri, în stânga, te întâmpină majestoasă biserica nouă din zid, una dintre cele mai frumoase biserici pe care am văzut-o vreodată.

Ansamblul mănăstiresc pare o împletire armonioasă a trecutului cu prezentul, într-un peisaj impresionant.

Credit foto: Vasile Prunila

După ce am vizitat biserica nouă, am descoperit că mai există o a doua cale de acces în mănastire, o alee asfaltată în pantă ce era mult mai ușor de parcurs decât treptele pe care noi urcasem când am sosit aici.

Concluzie

Dacă ajungeți în comuna Tulnici, mergeți și vizitați Mănăstirea Lepșa! Este un loc încărcat cu spiritualitate în care îl poți descoperi pe Dumnezeu atât în cele două biserici cât și în florile, pădurile sau pășunile ce înconjoară locașul monahal!

Dacă aveți o dizabilitate locomotorie, mănăstirea e mai greu de vizitat însă chiar dacă nu poți intra în cele două biserici se merită să ajungi pentru a te reculege pe una dintre bancuțele din complexul monahal, munții ce înconjoară mănăstirea fiind martorii rugăciunilor tale.

Mănăstirea Lepșa este colțul de rai din Munții Vrancei!

Mai multe fotografii de la Mănăstirea Lepșa puteți vedea pe pagina: Vasile Prunila – Fotograf Freelancer

Text informații+ fotografii:iuliananegoita.dizabil.eu

Iuliana Negoiţă Prunilă este colaborator al Ziarului de Vrancea

Iuliana Negoiţă Prunilă este autoarea unui blog în care scrie despre problemele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi persoanele cu dizabilităţi, http://iuli-ana.blogspot.ro, dar face parte şi din echipa unui site destinat persoanelor cu dizabilităţi: www.dizabil.eu.  

Citiți și:Vizită în Crângul Petrești, la Muzeul Satului Vrâncean;

„Ce fac ăștia cu noi?”;

Vrancea reală, văzută și simțită în Spitalul Județean Focșani;

De ce n-ar exista in Romania si meseria de pacient?!;

Bolnav intr-o tara ce sufera;


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.