Local

Galerie foto | În Parcul Natural Putna, vremea frumoasă ţine urşii afară din bârlog

Ziarul de Vrancea
19 ian 2020 3189 vizualizări

Chiar dacă în zonele de deal şi la câmpie ceaţa, umezeala şi chiciura au devenit o obişnuinţă, la munte vremea frumoasă, cerul însorit şi cele 7-8 grade cu plus ţin animalele sălbatice departe de adăpost, mai tot timpul în căutare de hrană. Până şi urşii, despre care am învăţat că nu mai scot nasul din bârlog până în primăvară, pot fi văzuţi zilnic la poale de pădure, potolindu-şi setea la râu, sau chiar în preajma gospodăriilor, la margine de drum, aşteptând să li se arunce mâncare. De multe ori plătesc scump, uneori cu viaţa, biscuitul sau mărul aruncat din viteza maşinii.

Pentru cei aflaţi în trecere pe Valea Putnei, spre Covasna, nu e de mirare să vadă animalele sălbatice, capre negre, căpriori şi porci mistreţi, uneori şi râşi, venind să se adape la pârâu. Mai neobişnuită li se pare apariţia ursului care la vremea asta ar fi trebuit să doarmă in bârlog. Numai că nici hibernarea nu mai e ce-a fost odată! Vremea bună i-a scos şi pe urşi pe afară. Profitând de moment pornesc în căutare de hrană, de obicei carne rămasă de la vreun animal de pradă, râs sau lup.

„În comparaţie cu alte specii, care dacă le deranjezi în timpul hibernării nu mai au şanse de supravieţuire- mor, ursul n-are nici o problemă. Poate să intre în ritmul lui normal, în momentul în care condiţiile meteo sunt favorabile, ne spune ing. Ion Militaru, dir. Parcul Natural „Putna”.

Urşii nu se mulţumesc doar cu resturile de carne pe care le găsesc în pădure, sau cu fructele de prin livezi. La Lepşa, Greşu, până la graniţa cu Covasna, ursoaicele cu puii lor ies la marginea DN2N aşteptând să li se arunce mâncare.

„Există câteva exemplare de urs care, din păcate, s-au obişnuit să iasă la drumul naţional şi asta pentru că cei mai mulţi, care tranzitează zona, din reflex, aruncă mâncare, biscuiţi, prăjituri, fructe. Acest lucru dăunează foarte mult. Pentru ei e mai uşor să primească hrana de-a gata decât s-o caute prin pădure. Ursul este un oportunist şi, automat, speculează orice bunăvoinţă - să zic aşa - a oamenilor. Practic ei încearcă să-şi procure hrana în mod cât mai uşor, fără să alerge prin pădure şi să caute ce mănâncă ei de obicei. Există şi situaţii în care, fiind pe DN, urşii constituie un pericol, odată pentru oameni, a doua oară pentru cei care circulă cu maşinile. Chiar au fost doua accidente, unul în toamna aceasta, iar rezultatul a fost unul tragic, ursul a decedat. De aceea recomandăm evitarea atragerii urşilor la DN şi hrănirea lor de către persoanele aflate în trecere prin zona”, ne spune ing. Ion Militaru, dir. Parcului Natural „Putna”.  

În această perioadă, rangerii de la Parcul Natural „Putna” au observat o ursoaică cu colar de monitorizare la gât, venită din altă parte, care a fătat doi pui la Lepşa. Toţi 3 sunt în stare foarte bună. Este posibil, ca aşa cum a venit, într-o zi să şi plece, cu pui cu tot. Specialiştii spun că urşii au un areal mare de deplasare, fapt dovedit de măsurătorile făcute cu ajutorul unui urs din Mureş, care a avut într-un an un areal de 168 000 ha, cam cât suprafaţa a şase judeţe.

Localnicii s-au obişnuit să-i vadă pe urşi prin preajmă.  Ion Saragea trăieşte de 20 de ani în Lepşa.

„Ursul doarme iarna, are un somn prelung, are un somn profund, dar şi asta e în funcţie de vreme. Animalul îţi arată cel mai bine vremea.  E cald şi frumos afară, iese şi ursul din bârlog.

- Iarna, aţi văzut urşii venind? întreb.

„Chiar zilele trecute am văzut peste munte o ursoaică cu doi pui lângă stradă... Un urs a trecut pe Putna mai la vreme de toamna aşa, sunt nişte pomi fructiferi acolo... Trec, latră câinii, ursul merge”, spune Ion Saragea râzând.

- Vi se pare normal?

„Apăi noi am dat peste ei”, spune omul cu năduf.

Tanti Marioara crede că de foame coboară urşii în sat.

„E foame! Li-e foame! Şi i-au învăţat şi oamenii care trec pe aicea, le dă de mâncare.

- Şi e bine? întreb.

„Nu-i bine, e rău! E rău, că de asta vine ursul la noi.

- Oamenii sunt supăraţi?

„Sigur că-s supăraţi, că li-e frică de ei”.

- Staţi cu grija?

„Cu grijă, dacă vine în curte?” 

- Când se-ntunecă, mai plecaţi de-acasă?

„Nu, nu ieşim!”, mai spune tanti Marioara Ivan, din Lepşa.

În această perioadă oamenii spun că văd zilnic capre negre, cerbi şi căprioare coborând la pârâu să se-adape, dar şi lupi, porci mistreţi, bursuci, viezuri şi râşi. E o faună diversă care arată cât de bogată este zona în animale. Întrebarea este dacă se poate crea un echilibru şi asigura o zonă tampon între animale şi om. Aude cineva? Aş fi curioasă...( Janine VADISLAV )

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.