Galerie foto | Drumeție prin Munții Vrancei, până la Piatra lui Bucur
Principalele obiective ale escapadei dintr-o frumoasă duminică de septembrie (n.red. 23 septembrie 2019) au fost Culmea Piatra Penei și cascada Chișătoarea de pe pârâul Mărtinu, atinse într-un circuit parcurs în jurul celui mai izolat sat buzoian - Pleși (component al comunei Bisoca). Traseul este nemarcat, urmărind o potecă la urcuș, iar coborârea a avut niște pante consistente.
Culmea Piatra Penei face parte din Masivul Furu (parte a Munților Vrancei) și are punctul culminant în Vârful Piatra lui Bucur (1145 m altitudine). Bucur este același cioban despre care legenda spune că a întemeiat orașul București. Culmea este presărată cu pietre de mari dimensiuni, din care una a ajuns în urma unui cutremur în vatra satului Pleși. Parcă am fost în lumea personajului de poveste Sfarmă-Piatră.
Pârâul Mărtinu este afluentul râului Râmnicu-Sărat, iar cascada Chișătoarea de pe acest pârâu este interesanta, în ciuda doar a celor 7 m înălțime și a debitului mic din aceasta perioada a anului.
Pe drumul de întoarcere am oprit și pe Valea Râmnicului Sărat pentru a vedea ziduri ciclopice, fenomene de eroziune diferențiată și Poarta lui Dumnezeu.
Tura a purtat marca Andrei Raftopol și Pantelimon Sorin, cărora le mulțumesc.
Citiți mai jos și legenda ciobanului Bucur, preluată de la Pantelimon Sorin
Text informații + foto:Smaranda Enica
Masa lui Bucur
Depresiunea ”Între Râmnice” este străjuită în partea sa vestică de povârnișul muntos al bordurii carpatice, puternic torsionată și curbată către vest. În cadrul peisajului se impune Muntele Piatra Penei care ajunge până la altitudinea de 1145 m în punctul numit ”Masa lui Bucur”. La poalele sale se desfășoară satul Pleși, cu gospodării risipite pe panta abruptă a muntelui, ce par că stau să alunece în apa învolburată a Râmnicului Sărat. În această zonă de limită a depresiunii cu spațiul montan, blocurile de piatră au o mare frecvență ca urmare a proceselor periglaciare din cuaternar. Pe coama muntelui amintit se află un astfel de bloc, care datorită eroziunii riscă să se prăvălescă în apa Râmnicului. Uriașa stâncă cu o suprafață pseudoplană și un volum de cca. 150 tone, este așezată pe alte 3 pietre mai mici, creând imaginea unei mese dacice cu trei picioare. Localnicii au numit-o ”Masa lui Bucur”, pentru că așa au apucat de la părinții lor.
Foto:Cioban în fruntea turmei
Ei povestesc că demult, aici pe plaiurile noastre trăia un copil pe nume Bucur, care de mic a rămas orfan de amândoi părinții. Neamurile sale l-au dat să învețe meserie la unii ciobani cu suflet, ce pășteau oile prin părțile acestea. Micuțului ”mânător de oi” îi plăcea să-și petreacă timpul în apropierea unei pietre uriașe, așezată pe vârful muntelui. Ucenicul cu greu își putea îndeplini sarcinile ce îi erau stabilite de mai marii săi. Cât de tare s-ar fi grăbit, el nu reușea să adune la timp lemnele de care aveau nevoie ciobanii de la stână.
Foto:Ciobănașul Bucur
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
