VIDEO + Foto | Vrancea păstrează vie tradiția Bobotezei: cruci de gheață sculptate la Năruja și Prahuda – Paltin
De la Năruja la Paltin, enoriașii din satele vrâncene duc mai departe un obicei spectaculos, unic în județ, pregătind adevărate ansambluri de gheață pentru sărbătoarea Bobotezei.
Tradițiile autentice continuă să fie păstrate cu sfințenie în satele din județul Vrancea, iar Boboteaza rămâne una dintre cele mai așteptate sărbători ale începutului de an. La Năruja, dar și în satul Prahuda din comuna Paltin, localnicii au demonstrat din nou că credința, munca și tradiția pot da naștere unor adevărate opere de artă din gheață.
Luni, 5 ianuarie 2026, fostul preot paroh al Parohiei Năruja, Vasile Bratie, a transmis, printr-o postare publicată la ora 19:00 pe contul său de Facebook, un mesaj de mulțumire adresat enoriașilor care au muncit ore întregi în frig pentru realizarea crucilor de gheață. „Au trudit toată ziua în frig ca să ne putem ruga în Sfânta Zi de Bobotează, bucurându-ne de minunatele cruci de gheață. Mare ești, Doamne și minunate sunt lucrurile Tale!”, a scris acesta, menționând implicarea mai multor localnici.
Câteva ore mai târziu, la ora 22:00, Biblioteca Năruja a publicat, la rândul său, un mesaj entuziast, subliniind că enoriașii din satul Podul Nărujei sunt „adevărați maeștri în arta sculptatului în gheață”. Postarea evidențiază faptul că ansamblul de gheață realizat la Năruja este unic în Vrancea, felicitându-i pe cei implicați, dar și pe actualul preot paroh, Bratie Horațiu-Petre, care a muncit alături de comunitate.
„Catedrala de gheață de la Năruja este unică în Vrancea! La Năruja se păstrează tradiția!”, se arată în mesajul bibliotecii, însoțit de urări pentru o Bobotează binecuvântată.
Tradiția crucilor de gheață nu se oprește însă la Năruja. Tot luni, 5 ianuarie 2026, la ora 16:06, Ion Roman, patronul firmei de turism Vranceatour, a transmis redacției Ziarul de Vrancea că „Crucile de gheață sunt gata de Bobotează la biserica din satul Prahuda – Paltin”. Mesajul său s-a încheiat cu un îndemn de apreciere pentru comunitatea locală: „Bravo, Prahudeni! Tradiția continuă!”.
Imaginile surprinse în aceste zile arată efortul colectiv al oamenilor: blocuri masive de gheață tăiate, sculptate și așezate cu grijă, în condiții de iarnă autentică, pentru ca, în ziua Bobotezei, credincioșii să se poată ruga în fața unor simboluri ale credinței creștine realizate cu migală și dăruire.
Într-o perioadă în care multe obiceiuri riscă să se piardă, satele din Vrancea demonstrează că tradițiile pot fi nu doar păstrate, ci și transformate în adevărate repere de identitate locală și spirituală.
Boboteaza în Vrancea: tradiții străvechi, semne despre vreme și speranțe pentru anul agricol
Gerul Bobotezei și credința populară, repere ale începutului de an în satele vrâncene
Boboteaza, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, marchează și în Vrancea încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, un interval profund încărcat de semnificații religioase și tradiții populare transmise din generație în generație. În comunitățile rurale și urbane din județ, această mare sărbătoare creștinească este întâmpinată cu respect, post, ritualuri bisericești și numeroase credințe legate de vreme și rodul pământului.
Semnificația religioasă a Bobotezei
Boboteaza, cunoscută și sub denumirile de Epifanie sau Teofanie, amintește de Botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, moment considerat începutul vieții Sale publice. Încă din secolul al III-lea, această sărbătoare este menționată ca una dintre cele mai importante din calendarul creștin, alături de Crăciun și Paști.
În Ajunul Bobotezei, preoții merg din casă în casă cu Iordanul, stropind gospodăriile cu apă sfințită. Mulți credincioși țin post negru până la sosirea preotului și beau apoi agheasmă mare, considerată tămăduitoare și protectoare.
Tradiții respectate și astăzi în Vrancea
În ziua de Bobotează, după Sfânta Liturghie, în numeroase localități vrâncene are loc slujba de Sfințire a Apelor, oficiată la râuri, lacuri sau izvoare. Obiceiul aruncării crucii în apă și întrecerea tinerilor pentru recuperarea ei se păstrează și astăzi, fiind considerat un semn de noroc, sănătate și belșug pentru cel care o aduce la mal.
De Bobotează, masa tradițională include grâu fiert și vin roșu, iar în unele zone se păstrează obiceiul celor 12 feluri de mâncare de post, sfințite de preot. O parte din acestea sunt oferite animalelor din gospodărie, pentru protecție și sănătate pe tot parcursul anului.
Superstiții și lucruri interzise
Tradiția populară spune că în ziua de Bobotează nu este bine să se spele rufe, să se dea bani cu împrumut sau să existe certuri în casă. Apele, proaspăt sfințite, trebuie respectate, iar armonia în familie este considerată esențială pentru un an bun.
Boboteaza și previziunile despre vreme
În cultura populară, Boboteaza este strâns legată de semnele vremii. „Gerul Bobotezei” este privit ca un semn de belșug și prosperitate. Bruma din Ajun prevestește poame multe, iar ploaia anunță un an ploios. Dacă zăpada scârțâie sub pașii preotului, oamenii spun că anul va fi roditor, un semn urmărit cu atenție mai ales de agricultorii din Vrancea.
Credințe și obiceiuri aparte
Un obicei cunoscut și în unele sate vrâncene este cel al fetelor nemăritate care pun busuioc sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, în speranța că își vor visa ursitul. Busuiocul trebuie luat din mănunchiul cu care preotul stropește casele, pentru ca visul să fie „cu noroc”.
Boboteaza rămâne, astfel, nu doar o sărbătoare religioasă, ci și un reper important în viața comunităților din Vrancea, unde credința, tradiția și speranța într-un an mai bun se împletesc firesc la început de ianuarie.
Camelia Marin
Vizionați și: VIDEO | Boboteaza la Prahuda, Vrancea-VIDEO din arhiva canalului joutube Ziatul de Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
