Foto | Vrancea care unește: Soveja, sovejenii și Tricolorul Unirii pe drumul istoriei românești
De la Valea Șușiței la Piața Unirii din Focșani, sovejenii au purtat Tricolorul și memoria Unirii într-un gest de identitate, tradiție și mândrie vrânceană, evocată cu emoție de profesorul Constantin Macarie din Soveja.
SOVEJA, SOVEJENII PREZENTI LA ZIUA UNIRII
Și a trecut și astă sărbătoare a începutului de an, IANUARIE 2026. Și, cu bucuria dascălilor de țară, ce, prin timp, 63 de ani, alături de colegii mai vechi ai locului, am scos SOVEJA în lume, cu fiecare ocazie sărbătorească, istorică, spirituală, cu valorile ei, între care ei, oamenii, SOVEJENII sunt cea mai de preț. Și i-am admirat, de asta dată, cu nostalgia foștilor regizori amatori, cândva, și pe strada-scenă, cu înălțătoare mândrie. Și i-am redescoperit si azi, dacă mai era nevoie, la ZIUA U N I R I I, din comodul fotoliu, de pensionari vechi, de astă dată, alături, însoțiți la eveniment de primarul, Ionut FILIMON, străbătând drumul transhumant al oierilor, Valea Șușiței, cu TRICOLORUL, simbol al altui drum, cel prin istorie.
Fiindcă VALEA ȘUȘIȚEI e un drum de istorie, drum de glorii. Si povestește Șușița, cu șoaptele undelor ei, ce din Soveja pleacă, cui are urechi sa audă, de istoria acestor locuri, mustind de legende străbune, de glorii române.
Și brusc, amintindu-mi de momentul sărbătoresc, aniversar, al UNIRII, cel al anului 1959, centenarul MICII UNIRI, am deschis ALBUMUL istoric al SOVEJEI, în pregătirea fundației sovejene, autori Florica și Constantin MACARIE pentru tipar. Și am admirat sovejenii de demult, azi suiți la cer, împreuna cu coregrafii lor de atunci, rgretatele prof. Florica ALBU și înv. Geogeta HANTĂ, la borna de hotar, din PIATA UNIRII, la Focsani. Și sufletul ne-a tresărit, s-a încins de emoție, mai ales al învățatoarei Florica MACARIE, ce a preluat, în timp, de la amintiții dascăli, ai ei, învățând generații după generații, arta de face ca dansul să fie în om. Între aceste generatii si cea de acum în Piața Unirii, din Focșani, generație de aur și ea, continuatoare neîntrerupt a tradiției vechi, Suita sovejană pe scenele județului, ale țarii. Ce înălțător!
Valea Șușiței este o vale a istoriei, cum am spus. Iar Câmpuri si Soveja poartă insemnele acesteia. La Câmpuri e casa bătrânului hâtru Ion ROATĂ, azi Casă memorială, în care ți se vorbește cu mândrie de UNIRE, prin țăranul vrăncean, prezent atunci în divanul ad-hoc al Moldovei, ca reprezentant al vrâncenilor.
La Soveja, o mânăstire la acea vreme, anul 1645, este un simbol al UNIRII celor două țărișoare, fiind zidită, ca semn al împăcării celor doi domnitori rivali, Vasile LUPU, al Moldovei și Matei BASARAB, al Munteniei. Și consemnează cronicile, DOBROMIRNA se va fi numit, lăcașul de cult, azi biserica satului sovejan DRAGOSLOVENI.
Și mai consemnez o realitate grăitoare.
La 1620, conform documentelor vremii, cete de țărăni din Rucăr si Dragoslavele, din Ageș, plecând în pribegie, s-au stabilit unii aici, la SOVEJA așezare foarte veche, ce pare-se, Soveja se numea, cel puțin din prin prima jumătate a secolului al XV-lea. Si, logic, acesta a fost motivul zidirii de către Mtei BASARAB a mânăstirii, la Soveja.
Fosta Mânăstire DOBROMIRNA, din care mai sunt ruine ale zidurilor de împrejmuire și ale unor chilii, ar fi luat numele de la pârăul ce izvoara de sub vârful sovejan de munte, ȚIUA, DRAGOMIRA, iar satul în care sunt ruinele și pârăul ce traversează satul sovejan se numește Dragosloveni, de la numele satului di care au vebit pribegii argeșeni, Dragodlavele.. Iar acestea, în traducere din slavă, înseamnă ,,BUNA PACE". și vorbește și o legendă a pârăului, de unde îi vine mumele. Și aȘa, mitologia creștină a făcut și la Soveja casă bună, stă la rădacina toponimică a acestui ,,loc moldovinesc al Vrancei", cum scrie pe pisania din pronaosul fostei mânăstiri..
Si după acest remember absolut necesar la acest sărbătoresc ianuarie, să ne întoarcem la oamenii dragi ai SOVEJEI, ce au stârnit emoția ce a împins la aste ziceri de suflet ,intelectualul de față, pentru care Soveja cu oamenii, de la copii la bătrâni, cu istoria și tradițiile, creațiile capodopere, ale lor, creatorii, între care MIORITA este piscul.
Și zestre uriașă de suflet, soției mele, sovejancă, sunt, la răndu-i 60 de ani, dascăl de țară, numai și numai la SOVEJA. Toate aste evocate, pentru cel ce scrie aste rânduri, dascăl de țară, o viață (65 de ani) mereu permanent în viața complexă a Sovejei, în ăst spațiu mioritic, sunt o rană deschisă, ce nu se închide nicicând, alături de cealaltă, din satul natal-ȚIFEȘTI. Frumoae, vindecătoare răni, ,,sufletului bântuit de moarte"!
Am admirat cu drag, cu înălțătoare încântare, pe sovejenii de azi, membri ai ANSAMBLULUI ,,NUNTA SOVEJANĂ”, ce au cucerit în ultima vreme, laurii, au smuls frenetice aplauze pe scenele din Focșani, Bacău, Brăila, Galați, Buzău, Rămnicu Vâlcea, Cașin, Rucăr, Dragoslavele argeșene, din Chișinău(Diploma de excelență a UniversitățiiTehnice), din Cahul, Văleni etc., sub coregrafia învățoarei Florica MACARIE, o vreme împreună cu colegul înv. Ion SINGUREL, foștii elevi ai școlii sovejene și deci și ai noștri actualii.
I-am văzut purtând cu mândrie civică de români, drapelul țării desfășurat pe zeci de metri, mângâind simbolic urmele unioniștilor. Și frumoși erau, cei mai!
Barbații, urmași ai legendarului Sov și soția sa Eja, ai feciorilor Vrâncioaiei legendare decorau caldarâmul, betoanele blocurilor cu alb-negru monumental al cămeșilor, al jaletcilor, în pas demn și fălos, cu mândrie și demnitate civică de oameni de la munte, precum mereu.
Dar cel mai de admirat erau sovejencele în ținuta lor măreață, de domnițé voievodale, ce le-o dădea dulma străbună, peste care curgea borangicul maramelor, ca o tesătura fină a iernii din fulgi albi legănători.
Si-i priveam cum curge ca o apă, tricolorul purtat pe mâinile virtualilor creatori ai MIORIȚEI, pe drmuri de Vrancea!
Si, credem, pentru întâia oară, ne părea rău că nu eram cu ei, să îi îmbratișăm real, fizic precum de zeci, sute de ori, precum în toamnă, la Palatul Culturii, la Muzeul de Etnografie al Moldovei, când subsemnatul a lansat cartea MORIȚA. ALTFEL, la Simpozionul Internațion,al CUCUTENI 5000 ediția a XX-a, la care au fost, am fost o prezentă activă, de real succes. Îi îmbrățișăm de la distanță. Îi vom îmbrațișa la prima, virtuală, inevitabilă întâlnire.
Deci F E L I C I TA R I tuturor. Felicitări, dle primar!
Trăiscă ROMÂMIA, trăiască TRICOLORUL, trăiască-n liniște și PACE, MĂRIA SA POPORUL. Respectele noastre, dragi prieteni! Ai voștri, ai noștri, ca intotdeauna!
N.B. Dedic aste vibrații aici puse, soției mele, o ARIADNĂ, pentru mine, pentru învățăceii Sovejei, pe drumul vieții consătenilor ei, a mea, ce la această zi, 26 ianuarie, face o frumoasă vârstă, între care, 60 de dăscăliță de țară. Și celași timp, de căsnicie, frumoasă, reușită!
La mulți ani !
Și semnăm, copiii, Luiza-Codruța și Florin Gabriel, ginere Gabriel, nora Daniela, nepoții Loredana Ioana cu Valentin și Mihai Alexandru.
Profesor Constantin MACARIE
Citiți și:Vrancea a purtat Tricolorul Unirii: Drapel de 80 de metri, moment emoționant în Piața Unirii din Focșani
Caravana Unirii, inițiată din Soveja, a adus în inima Focșaniului un simbol puternic de identitate națională, purtat de vrânceni în costume populare
Un moment cu o puternică încărcătură simbolică și emoțională a marcat finalul manifestărilor dedicate Unirii Principatelor Române în Piața Unirii din Focșani, acolo unde un drapel tricolor de 80 de metri a fost purtat de vrânceni într-un gest de respect față de istorie și identitate națională.
Potrivit informațiilor publicate de realitateapress.ro, impresionantul drapel a fost adus în municipiul Focșani de Caravana Unirii, un proiect aflat deja la cea de-a III-a ediție, inițiat și coordonat de primarul comunei Soveja, Ionuț Filimon. Evenimentul a atras imediat atenția participanților, stârnind aplauze și emoție în rândul celor prezenți în Piața Unirii.
Drapelul, purtat de 21 de persoane, a devenit rapid punctul central al manifestărilor, fiind perceput ca un omagiu adus celor care au făcut posibil actul istoric al Unirii din 1859. Membrii caravanei, în special sovejenii, au participat îmbrăcați în costume populare tradiționale, oferind publicului un adevărat spectacol vizual și cultural.
Alaiul s-a deplasat pe traseul Catedrala „Sfânta Parascheva” – Bulevardul Unirii – cartierul Sud, traversând orașul Focșani într-o atmosferă solemnă, dar caldă, apreciată de numeroși localnici. Mulți dintre cei prezenți au descris momentul drept „o oază de normalitate într-o zi agitată”, într-un context social dominat adesea de tensiuni și grabă.
Prin această inițiativă, Vrancea și-a reafirmat rolul istoric și simbolic în păstrarea valorilor naționale, iar Caravana Unirii pe Valea Șușiței a demonstrat că tradițiile și respectul pentru trecut pot aduce comunitatea împreună, într-un mod autentic și profund.
Manifestarea din Piața Unirii a fost aplaudată la scenă deschisă, confirmând faptul că simbolurile naționale încă au puterea de a uni oamenii, atunci când sunt prezentate cu respect, demnitate și sinceritate.
Foto: Contul de facebook Ionut Filimon
Paul Petrache
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
