Local

Foto | Vechea comună Bătinești de Putna - Vrancea, o localitate demnă de atenție și în prezent

Florin Marian Dîrdală
12 aug 2022 4913 vizualizări

Peste câteva luni, la începutul anului următor, satul Bătinești arondat comunei Tifești va împlini 600 de ani de atestare documentară, aspect care întărește faptul că această localitate este cea mai veche așezare a județului nostru .

Cel puțin în ceea ce privește izvoarelor istorice scrise, iar actul respectiv menționează că Alexandru Voievod (Alexandru cel Bun) a întărit la 1423 unui vrednic slujitor al său, pe nume Batin, dreptul ca acesta să stăpânească tot satul aflat pe apa Putnei, acolo unde își are casa...Asta din punct de vedere arhivistic, dar din considerente de ordin arheologic se poate coborî și mai mult în negura istoriei. Însă despre acest lucru s-au consemnat aspecte interesante în materialul șiințific elaborat de cercetătorii Anton Paragină și Victor Bobi.

Citiți și:Aşezarea rurală medievală de la Bătineşti, jud. Vrancea / L’habitat rural médiéval de Bătineşti, dép. de Vrancea [article] de A Paragină · 1993

Există și un studiu monografic onest redactat de fiul satului, respectiv Toader Vișan. Așa că cine dorește să afle și mai multe amănunte despre cea mai veche localitate a Vrancei are unde să gasească informații utile. Citiți și:Monografia Bătinești, la 585 de ani de atestare documentară.

Pe scurt, la vârsta de 600 de ani, Bătineștiul se prezintă ca un sat al comunei Tifești, însă la promulgarea legii comunale a lui Alex. I. Cuza din 1864  a fost organizat ca o comună rurală. Până în anul 1962 a păstrat acest statut administrativ, dar pe baza decretului nr 968/26 12 1962 cu aplicare din 1963 comuna Bătinești s-a desființat, satele Bătinești, Igești și Pătrașcani au trecut la comuna Tifești, în vreme ce satul Ivăncești a fost arondat la comuna Bolotești. A existat o încercare prin anii 2000 de a se reînființa vechea comună Bătinești, însă inițiativa nu a avut succes, situația administrativă rămânând neschimbată până azi.

În concluzie așezarea este una obișnuită, nu prezintă caracteristici ieșite din comun, dar un obiectiv aflat în marginea sa nu are cum să nu atragă atenția. Este vorba despre cimitirul german de la Frunzoaia, situat pe malul stâng al Sușitei, la mică distanță de drumul Tișita-Panciu. Despre acest monument găsim informații detaliate pe următoarele surse digitale: Cimitirul Ostașilor Germani - Frunzoaia, Tișița, Vrancea https://invrancea.ro › cimitirul-ostasilor-germani-frunzo...

Cimitirul ostașilor germani (monument istoric cod LMI VN-IV-s-A-06653) este situat pe drumul județean Focșani-Panciu, în locul numit ...

Cimitirul ostașilor germani de la Frunzoaia - Wikipedia https://ro.wikipedia.org › wiki › Cimitirul_ostașilor_ger...

Și ar mai fi două aspecte care scot în evidență terenurile Bătineștiului. Aici și-a avut conacul o cunoscută boieroaică a regiunii noastre, anume Elena Manole, o odraslă a puternicei familii de moșieri Apostoleanu. De la bogații ei părinți i-au rămas suprafețe imense de pământ pe care le-a pierdut vrând-nevrând, în contextul instaurării regimului comunist.

Inclusiv palatul Apostolenilor, fosta secție de Reumatologie din curtea Spitalului județean Sf Pantelimon Focșani i-a aparținut într-o bună măsură pe cale succesorală, Elena Manole fiind ultimul vlăstar direct al Apostolenilor, decesul ei fiind înregistrat în 1952.

Din păcate, în vremuri mai recente, numele boieroaicei a fost nițel știrbit din motive care nu i se pot imputa în niciun fel. Citiți și: Cine a fost boiereasa care a adus DNA-ul la Focşani?

Dar cel mai interesant personaj al Bătineștiului este altcineva, despre care nu se știu multe lucruri, general C. Dumitrescu și soția sa Viorica, urmașa bogatelor familii Iorgu Pastia și Dimitrie Frunză. Generalul respectiv a fost un cadru important al Armatei Române în Primul Război Mondial, deși numele nu i se mai pomenește. Cu toate acestea, la vremurile de atunci, a fost celebru deoarece pentru faptele sale vrednice i s-a acordat cea mai înaltă distincție militară de război a României, Ordinul Mihai Viteazul, decorație ce fusese instituită de regele Ferdinand încă din 1916 tocmai pentru faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au distins în fața inamicului. Acest brav militar și cuviincioasa lui soție au făcut și mai multe fapte la acele timpuri și anume au dezvoltat în marginea satului Bătinești cea mai dichisită fermă model a regiunii, aspect descris în arhive  astfel:

 Ferma model Bătinești- Grigorești- Tigănești din comuna Bătinești, județul Putna, proprietatea dnei Viorica general C Dumitrescu. Scopul memoriului- //Bazați pe prevederile art 22 din Decretul lege nr 816 / 23 martie 1945 relativ la înfăptuirea reformei agrare și in conformitate cu dispozițiile Regulamentului acestei legi prezentam acest memoriu -Scurit istoric- Proprietatea dnei Dumitrescu stă sub regim dotal și este venită de la strămoșii și părinții săi, Pastia și Frunză, pe cale dotală și succesiuni. Cu ocaziunea primului război mondial din 1916-1918 întreaga gospodărie a acestei proprietați a fost complet distrusă prin stabilizarea frontului aici, iar daunele provocate au fost definite de către justiție la suma de peste 1 milion lei, dar au rămas făra efect. În același timp colonelul (la vremea  războiului) și d na Dumitrescu își făceau datoria pe front, iar activitatea lor a fost răsplătită prin distincțiunile acordate. La împroprietărirea ce a urmat acelui război d- na Dumitrescu a contribuit cu circa 400 de ha teren cultivabil pe care au fost împroprietăriți, pe lângă îndreptătiții din Bătinești și cei din comuna Iresti. Totuși soții Dumitrescu nu s-au descurajat și luptând cu greutațile situațiunei au pornit la lucru cu deosebită stăruință. O dată cu refacerea acestei gospodării, proprietarii au urmărit cu un deosebit interes realizarea unei FERME MODEL unde o agricultură rațională și intensivă să poată renaște în interesul general al țării. După câtiva ani de trudă, cu resemnare și deosebite cheltuieli, cheltuieli acoperite prin vânzarea a două vii de la Odobești, programul soților Dumitrescu este aplicat prin dotarea fermei cu inventar corespunzător, cât mai complet și totodată capabil să satisfacă progresele realizate între timp și astfel să se asigure realizarea produselor de calitate.”   

Descrierea aceasta continuă pe numeroase pagini, din care mai rezultă că această familie vrednică dorea să fie scutită de expropriere agrară a acelor timpuri: „concluzionând, prin prezentarea acestui memoriu, cei doi soți înțelegeau că alături de dorința ce o aveau de a activa mai departe ca fermă model în interesul obștesc stă, de altfel, ca și în trecut și obligațiunea de a contribui la îmbunătățirea efectivă a situațiunei sătenilor plugari și muncitori urmărită prin același Decret lege etc etc.”

Nici o șansă însă! Toate argumentele lor nu au valorat nici cât greutatea hârtiei pe care au fost scrise și din două, trei lovituri regimul comunist a hăcuit, întâi, trei părți din respectiva moșie, apoi și restul, așa că până la finele anului 1949 nu a mai rămas nici urmă din proprietatea cu care soții Dumitrescu se lăudau peste tot, prin București, acolo unde și locuiau când nu se ocupau de afacerile agricole din Putna. Așadar, o dată cu cele aproape 500 de ha pierdute în Bătinești (arabil, grădini ,pădure), conacul familiei Dumitrescu, vizibil alăturat prezentelor rânduri, în diferite etape ale trecutului a ajuns sediu de Gospodarie Agricolă Colectivă, apoi C.A.P , iar în prezent o ruină fără acoperiș.

Ca o fatalitate, la scurt timp după distrugerea prin confiscare a proprietății sale, generalul Dumitrescu, cel care probabil nu se temuse nici în fața artileriei formidabile, de productie  Krupp, a trupelor germane a căzut ca secerat în anul 1950, pe când stătea la coadă pentru ceapă, la un aprozar din București. Astfel, proprietarul unei ferme model cu grădini performante de legume în cadrul cărora scotea, probabil, o producție de ceapă suficientă pentru întreaga capitală a României, a pierit tocmai pe când aștepta, disciplinat la rând,ca să achiziționeze respectiva vegetală. Ciudat și în același timp  ironic destin!

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.