Local

Foto | Vechea Casă Pruncu din Focșani, în timpuri noi 

Florin Marian Dîrdală
22 apr 2021 4143 vizualizări

Fără a cădea în adulație pentru acest lucru, nu se poate să nu observăm că în ultima vreme autoritățile locale doresc să salveze ce se mai poate salva dintre podoabele imobiliare ale Focșaniului vechi.

Câteva exemple ar fi Casa Tatovici, Tribunalul Vechi, Casa Longinescu, Casa Mărgineanu, Casa Pruncu etc., adică în special casele ce sunt în proprietatea Municipalității. Dar nici edificiile particulare nu sunt uitate, în cazul acestora din urmă, stabilindu-se reguli aspre de impozitare ce pot determina proprietarii să înțeleagă o dată că privilegiul de a deține o construcție deosebită (monument istoric sau nu) nu reprezintă doar un motiv de mândrie, ci presupune și anumite responsabilități. Așadar rămâne să vedem, în această nouă stare de lucruri, cum vor arăta în viitorul apropiat aceste imobile, mai ales că, de puțin timp, în galeria sărbătorilor oficiale a apărut o nouă zi importantă precum a fost cea din 17 aprilie anul curent și anume Ziua Internațională a Monumentelor.

Și pentru că o poveste în gol nu este interesantă, haideți să luăm un exemplu direct, anume casa plină de istorie din curtea Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza” Focșani, care nu este monument istoric, dar a fost înainte de 1989. Este o construcție de aproximativ două secole ridicată pe la anul 1832 de un personaj puternic al urbei noastre de odinioară, prefectul de Putna, Iordache Pruncu. Clădirea poate fi admirată și analizată din numeroase documente, inclusiv din hărțile și fotografiile din vechime, pe care ni le-au lăsat înțelepții noștri înaintași. În ceea ce privește așa zisa ei carte funciară rezultă că în cele 8 camere pentru boieri și 3 pentru servitori, așa cum este descrisă în arhive, nu se mișca niciun capăt de ață fără voia stăpânului, adică starostele Pruncu, cum de altfel se întâmpla în întreg județul nostru vechi.

Căci Pruncu Iordache, cel din fotografia alăturată, conducea cu mână de fier și hotăra care sunt regulile de urmat pentru toți locuitorii ținutului Putna, edificator în acest sens fiind faptul că evenimentele revoluționare de la anul 1848 nu au avut nicio șansă de izbândă în jurisdicția acestui înalt funcționar. La moartea sa, în 1866 (avea peste 90 de ani), casa s-a împărțit între soție și copii, apoi a fost vândută familiei Guriță (îmbogățiți din zona Panciului de pe urma tranzacțiilor cu vin). Prima jumătate a secolului al XX lea a prins-o în proprietatea unui alt negustor, nu foarte cunoscut, care a închiriat-o Ministerului Instrucțiunii Publice pentru trebuințele Școlii Secundare de fete din urbe. În jurul anului 1925, ministerul a cumpărat-o pentru că, astfel, acest bun imobil putea fi mai bine administrat, de exemplu reparat și văruit cum se cuvine și așa cum se poate admira din fotografia anexată.

Primele cursuri ale Liceului de fete au început a se desfășura aici, dar spațiul insuficient au determinat autoritățile să ridice prima secțiune a actualului Corp A al respectivului Colegiu de azi. În acest fel, ușor și pe nesimțite, pe măsură ce Corpului principal i s-au mai adăugat, prin construire, noi clase, de la un deceniu la altul, Casa Pruncu (Corp B) s-a trezit din ce în ce mai estompată de noul edificiu (Corpul A).

Zilele când se bucura de simpatie, frumusețe, vizibilitate și de faima de a fi fost primul imobil al Liceului de fete au fost înlocuite de suferința caracteristică clădirilor pentru care nu mai există interes și anume nepăsarea și degradarea.

În vremuri mai recente, a mai avut parte de câteva aventuri cu investiții nereușite, dar un semnal pozitiv pare a veni zilele acestea, conform adresei direcțiunii, atașată ”...în prezent se află în desfășurare un studiu de fezabilitate pentru extinderea corpului A cu respectarea elementelor de arhitectură ale clădirii aflată în discuție ..” Așa că felicitări proprietarului și posesorului și succes în acest nou demers, cu siguranță, de această dată, foarte serios.

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.