Local

FOTO | Un moment important și dificil în istoria spitalicească din Municipiul Focșani

Florin Marian Dîrdală
9 ian 2023 6254 vizualizări

În această perioadă, chiar și cu eliberarea certificatului de urbanism nr. 1317/2022 privind „CONSTRUIRE SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ FOCȘANI - JUDEȚUL VRANCEA" visul autorității județene, anume acela privind efectiv edificarea la Focșani a unui spital cu aspect și funcționalități de cel mai înalt nivel, s-a risipit într-o bună măsură printr-un refuz categoric de finanțare din partea forurilor centrale. Cu siguranță analizele pe acest subiect vor continua în această perioadă și se vor trage, în legătură cu acest eșec, concluziile, fie ele unele potrivite sau altele mai neinspirate. Dar la rece, părerea unor focșăneni ar fi că proiectul acestui spital regional a devenit foarte costisitor, estimat la vreo 600 de milioane de euro față de aproximativ 150 de milioane de euro, așa cum se specificase inițial, iar cu această cheltuială, fie ea si prin PNRR, Guvernul nu putea fi de acord. Adică se aplică vorba aceea din bătrâni că este bine să te întinzi cât ți-e sau cât te ține plapuma. Însă poate că nu acesta este motivul principal. Așa că să urmărim mai bine, din cele consemnate în arhivele locale sau în lucrarea doctorului Virgil Paragină cum s-au desfășurat alte încercări mai vechi ale autorităților în legătură cu celelalte spitale civile ale orașului Focșani și poate că este ceva de învățat din ele:

 Primul astfel de stabiliment a apărut în urmă cu aproape două sute de ani și s-a intitulat Spitalul „Profetul Samoil”, fiind instalat chiar lângă biserica de azi Proorocul Samoil de pe actuala stradă Mare a Unirii, ce în trecut a funcționat ca mănăstire închinată Mănăstirii Sfântul Spiridon din Iași, din subordinea Mitropoliei Moldovei. Astfel, Epitropia (Administrația) ce a fost organizată pentru edificarea spitalului care s-a construit pe lângă Mănăstirea Sfântul Spiridon (actualul Spital „Sfântul Spiridon” din Iași), undeva în jurul anului 1750 a decis să ridice în folosul oamenilor spitale în mai multe târguri din Moldova printre care era luat în calcul și Focșanii - Moldovei. Așadar, în atenansele (anexele) fostei mănăstirii Profetul Samoil de la Focșani respectiva Fundație - Epitropie de la Iași a reușit să instaleze un spital permanent abia 80 de ani mai târziu de la prima intenție, în anul 1838, destinat atât locuitorilor din Focșanii Moldovei, dar și celor din împrejurimi, inclusiv cei de peste graniță, printre care și Focșanii Munteni. Rezultând astfel o primă uniune între cele două țări românești, măcar din perspectiva serviciilor medicale. Încă de la inaugurare (1838) și de-a lungul secolului al XIX lea s-a confruntat cu probleme de bună funcționare, administratorii epitropi invocând că efortul organizației lor era zadarnic, dacă pe plan local focșănenii și instituțiile din târg nu se implicau cu simț de răspundere pentru procurarea celor necesare primului spital din aceste locuri. Vechii cetățeni din aceste locuri au răspuns la acest apel al epitropilor și au sprijinit, pe cât au putut, funcționarea acestui stabiliment, dovadă ca pe la sfârșitul secolului al XIX-lea un boier milos din acest ținut a dăruit Casei spitalelor Sfântul Spiridon din Iași, pentru necesarul de cheltuieli al acestui prim spital din Focșani, aproximativ 2500 de hectare pădure situată în nordul județului nostru, iar alți focșăneni au donat tot pentru beneficiul acestui spital și automat al pacienților săi, case și proprietăți prin tot târgul nostru de odinioară.

Așa că existând acumulată o resursă financiară substanțială, epitropii și autoritățile focșănene au decis să ridice un sediu nou pentru acest întâi spital din Focșani, lucru care s-a realizat între anii 1890-1891. Clădirea rezultată, ce poate fi admirată din fotografiile alăturate, poziționată, dacă nu ar fi fost demolată în 1984, pe amplasamentul străzii Mare a Unirii, chiar în dreptul bisericii cu hramul Proorocul Samoil, a purtat de la inaugurare o placă memoriala cu următorul text „Spital Cehan Racoviță, voievod, clădit în anii 1890-1891, sub domnia Majestății sale Regelui Carol I, fiind epitropi generali ai casei Sfântul Spiridon din Iași,  A. F. Holban , Grigore Ghica Deleanu și Eugenia Ghica-Budești, după planurile și sub direcțiunea d-lui N Gabrielescu, arhitectul Casei Sfântul Spiridon

Al doilea spital este de fapt cel cunoscut ca județean și a funcționat în Focșani, încă de pe la anul 1862, fiind instalat prima dată cu chirie în imobilul situat, cu fațada, chiar la strada de azi Al Golescu, ce s-a numit în trecut strada Spitalului și apoi strada Duiliu Zamfirescu.Clădirea inițială s-a dovedit neîncăpătoare, dar și șubredă pentru nevoile unui spital ce se dorea a fi de utilitate pentru mai mult decât circumscripția orașului Focșani. Așa că în anul 1895, Consiliul local și Prefectura județeană, după ce au cumpărat vechiul edificiu si terenul aferent unde funcționa cu chirie spitalul vechi, au decis să ridice tot în același loc, dar mai retras de la strada Al Golescu, fosta strada Spitalului, o clădire modernă cu anexele aferente destinate furnizării de servicii medicale pentru cei aflați în suferință. Clădirea acestui spital, construit în anul 1895, avea 1152 m.p. şi valora, în anul 1940, 325.000 lei, iar terenul total, construit și neconstruit, în suprafaţă de 6200 m.p. valora 600.000 lei. Construcţia era din zid masiv, acoperită cu tablă şi compusă din 72 încăperi în care intrau corpul principal, anexele şi magaziile.

Toate clădirile spitalului erau compuse din parter, afară de pavilionul principal, care, la partea de mijloc, poseda un etaj de 155 m.p.. Clădirea se compunea din 6 pavilioane și anume cel principal, contagioși, locuința personalului, dependinţe, morga si cel rezervat portarului. Aceste pavilioane cuprindeau camerele rezervate serviciului bolnavilor în număr de 33, locuinţa personalului cu 6 camere și dependinţe generale în număr de 33 Totalul camerelor era de 72. Clădirea a rezistat și după anul 1990, dar a fost demolată cel mai probabil înainte de anul 2000.

Pe măsură ce treceau deceniile, necesitățile medicale ale județului și ale regiunii Putna, apoi ale județului Vrancea au crescut, astfel că instituțiile abilitate, sprijinite de forurile călăuzitoare comuniste de la București, au ajuns la concluzia că cele două spitale publice din Focșani nu mai fac față, nici pe departe, necesarului de sevicii medicale solicitate.

Așa că între anii 1968-1972 s-a dezbătut și s-a ridicat clădirea actuală din strada Cuza Vodă precum și unitățile adiacente, rezultând ceea ce din anul 2006 se intitulează Spitalul județean de Urgență „Sfântul Pantelimon” Focșani. Dimensiunile clădirii și suprafețele unității spitalicești sunt enorme în comparație cu vechile spitale din Focșani, dar cu toate acestea s-au amenajat, din lipsă de spațiu și câteva secții exterioare respectivului spital destinate ramurilor medicale precum: Infecțioasele, Pneumo, Dermato, ORL, Psihiatrie.

 Acest lucru reprezintă și un inconvenient de funcționare și poate din acest motiv Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Vrancea de astăzi a ajuns la concluzia că tot ansambul spitalicesc din Focșani, ca sursă de servicii medicale destinate întregului județ și de ce nu zonelor de margine din județele vecine, trebuie să se regăsească într-o singură unitate de profil pentru care s-a și identificat terenul aferent. S-au făcut studii și calcule, dar treaba nu a mers ca la carte! Dovada?! Informările din ultima vreme, cum că acest proiect nu a fost agreat și nu a primit aprobare din punct de vedere financiar. Acest lucru rămâne de analizat în continuare și dacă se mai poate salva ceva din idee, e bine să se salveze. Dacă nu, asta e! Rămânem cu ce avem la dispoziție!

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

Citiți și:Foto | Dorințe mari în domeniul sanitar vrâncean, la împlinirea unei jumătăți de veac de la construirea Spitalului județean Focșani;

Noul Spital județean Focșani, respins de la finanțarea prin PNRR | Ion Ștefan: ”Demisia, Toma și Halici!”. Părerea CJ Vrancea despre eșec;

Critici tăioase adresate lui Cătălin Toma după eșecul finanțării prin PNRR a noului Spital județean Focșani. Și lui Halici i s-a cerut demisia;

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.