Foto | Un mare gânditor focșănean, uitat cu totul -Garabet Aslan
Fostul județ Putna, în prezent Vrancea, a zămislit numeroase personalități ce au excelat în diferite domenii de activitate. Pe aceste meleaguri vrâncene au apărut prozatori, magistrați profesori, ingineri, lingviști, istorici, actori, compozitori, ziariști, biologi, chimiști, matematicieni, medici, geografi etc. Dintre toate aceste profesii nobile nu putea să lipsească una recunoscută ca „regina științelor” și anume filosofia. I se mai spune și „iubire de înțelepciune”. Un focșănean de altădată a îmbrățișat și această disciplină, iar numele lui, probabil, nu mai înseamnă nimic pentru noi cei de azi. Nici măcar pentru unitatea de învățamânt pe care a frecventat-o și anume prestigiosul Colegiu Național „Unirea” din Focșani. Să vedem despre cine este vorba, conform documentelor păstrate la Arhivele Naționale Vrancea. Numele lui este sau mai bine zis a fost Garabet Aslan.
Faptul că purta numele Aslan ne poate duce cu gândul la celebrul medic Ana Aslan (foto), specialistul despre care se zice că a inventat elixirul, dacă nu pentru o tinerețe fără bătrânețe, cel puțin pentru o viață cât mai lungă și mai sănătoasă. Da, din diferite surse rezultă că cei doi erau rude, cel mai probabil veri de prim rang, familia Aslan având numeroase vlăstare prin diverse orașe din România.
Familia Aslan de la noi din Focșani (de origine armenească) a adus pe lume la data de 18 iunie 1881 pe Garabet Aslan.Acesta era fiul lui Chircor Aslan, de 38 de ani, de profesie „comersant” și al Duduței Aslan, de 22 ani și ocupație casnică.
Nașterea s-a produs într-o casă închiriată aflată pe vestita, de altădată, „stradă Mare” sau cum i s-a zis oficial, după Unirea Principatelor, „strada Mare a Unirii”. Diferența mare de vârstă dintre tată și mamă pare să adeverească, încă o dată, conform unei teorii a psihologilor, că plodul zămislit dintr- o astfel de legătură are șanse, ceva mai mari decât alți copii, de a fi dotat cu o inteligență peste medie, poate chiar și cu geniu. De exemplu vara sa, Ana Aslan avea un părinte cu o diferență de vârstă foarte mare față de celălalt. Cu astfel de tați, mai copți decât mamele lor, îi mai putem regăsi și pe celebrii Einstein, Beethoven, Cehov, Mark Twain, Goethe, Wagner, Ceaikovski, Balzac etc etc. Așa că s-ar putea ca studiul redutabililor specialiști să fie, întrucâtva, adevărat. Dovadă că al nostru Garabet Aslan făcea furori cu gândirea și priceperea sa prin Parisul din anii 1900.Și nu oriunde, ci „în mediile filosofice, în editurile și în redacțiile celor mai prestigioase reviste de specialitate pariziene. ”
Dar să revenim la viața sa de la Focșani. Pe la 7 anișori a fost dat să studieze la „Scoala armenească de băieți” situată și azi pe „strada Republicii”, la nr. poștal 3, în trecut având ca adresă, o altă denumire a respectivei artere. De la perioadă la perioadă i s-a zis când „strada Gării”, când „strada I. C. Brătianu”, după ordinele primite de forurile locale de la diferite orânduiri și stăpâni vremelnici ai Statului român. Această clădire ce a adăpostit „Școala armenească” (fostă una de băieți și alta de fete) există și în prezent, lângă intrarea din Parcul Nicolae Bălcescu. Este evidențiată ca monument istoric în lista patrimoniului istoric al județului Vrancea și cu toate că nu se prezintă într -o stare impecabilă, este mult mai îngrijită decât alte monumente istorice de pe la noi din oraș. Care se știu de toți focșănenii ce trec mai mereu pe lângă ele. Un exemplu scurt: strada Cuza-vodă nr 4-6, loc unde se poate vedea, zi de zi, ansamblul caselor Macridescu (fosta Casa a Pionierilor sau Palatul copiilor) așa cum au fost denumite până la retrocedarea lor din anii 2000.
Dar povestea de azi e alta, așa că să ne întoarcem la filosoful nostru, Gabriel Aslan. După ce a terminat cu școala primară a fost înscris la fostul „Liceu de Băieți” din Focșani, cunoscut azi drept Colegiul Național „Unirea”.Și la această unitate de învățământ a început Aslan pregătirea lui serioasă pentru viață.
În primele clase de liceu, ce ar corespunde azi cu ciclul gimnazial (V-VIII), rezultatele sale nu au fost tocmai strălucite. A fost ceva mai bun la matematică și la limba română. În matricolele școlare de la acest liceu exista atunci un tipar mai diferit față de evidențele școlare actuale. La fiecare materie profesorul consemna, în dreptul obiectului de studiu, două note. Una pentru purtare (probabil avându-se în vedere frecvența, absențele și conduita la oră) și alta care viza strict rezultatul obținut la disciplina respectivă.
Despre regulile completării matricolelor școlare putem afla unele date din instrucțiunea publicată de ministrul învățământului C. Boerescu, anexată prezentelor rânduri.
Însă, viitorul filosof Garabet Aslan nu era încă preocupat de acest lucru, deși mai târziu a completat cu siguranță și el matricole scolare.După ce a absolvit fostul „Liceu de Băieți” din Focsani (CN „Unirea” de azi ), cu rezultate, dacă nu modeste, cel puțin de nivel mediu, a urmat o evoluție remarcabilă a acestuia, mai ales în ceea ce privește formele de învățamânt urmate. „Doctor în litere și filosofie la Universitatea din Paris”, deci un cunoscator rafinat al limbii franceze. El care la Liceul Unirea avea la franceză note între 5 și 8! A mai fost recunoscut și ca „diplomat al Școlii de Înalte Studii Sociale”, dar a ajuns și „conferențiar la Facultatea de Litere si Filosofie din București”. Însă toate astea pălesc, în comparație cu vâlva pe care a stîrnit-o la Paris, pe la începutul secolului trecut, în cele mai sofisticate medii academice, așa cum amintește și materialul online publicat alăturat.
UN MORALIST ŞI FILOSOF AL MORALEI ÎN UITARE NEMERITATĂ:
Aslan, Garabet | Enciclopedia Online a Filosofiei din România
Mai trebuie reținut că la momentul culminant al vieții lui a ajuns și primar de sector în capitala României, dacă asta se poate considera o reușită remarcabilă. Mai departe sfârșitul vieții lui este încă învăluit în mister. Cel mai probabil moartea sa a fost înregistrată la Serviciul de evidență a Persoanei București, însă documentele de stare civilă de aici și de la orice Serviciu de Evidența a Persoanei din țară, nu sunt publice decât abia la 100 de ani de la întocmirea lor. Ori focșăneanul și filosoful, Garabet Aslan a decedat, cel mai sigur, după anul 1940. Unele surse online indică anul 1923, dar, probabil, e o eroare. Rămâne pentru altădată să identificăm și ultima parte a vietii sale, deoarece această personalitate locală merită cu prisosință acest lucru.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea