Local

Foto | Un cercetător adevărat originar din Focșani și casa în care a locuit.Ion Nestor la 50 de ani de la moarte 

Florin Marian Dîrdală
21 iun 2024 2583 vizualizări

Reprezentanți de seamă ai culturii românești ne-au amintit recent de savantul născut la Focșani, de la moartea căruia se vor împlini anul acesta 50 de ani. Aceștia  au încercat să găsească casa din orașul nostru în care acesta a copilărit, legând- o de edificiul din strada Tăbăcari nr 8, despre care s-a amintit recent într-un material de presă.Din păcate nu este chiar așa!Istoricul și arheologul Ion/Ioan Nestor /Nistor s-a născut într-adevăr la Focșani și a trăit într-o locuință din mahalaua Tăbăcari, dar alta decât cea de la nr 8 de pe strada cu același nume.A venit pe lume în târgul nostru la anul 1905, într- o casă de pe Bulevardul Școalelor, azi Dimitrie Cantemir și în jurul anului 1920,  tatăl său, locotenentul, apoi căpitanul Ion Nistor /Nestor a cumpărat proprietatea din str Profesor  Caian nr 24, colț cu strada Tăbăcari. De aci poate și confuzia cu  cealaltă locuință din str Tăbăcari nr 8 a ramurei de vestiți comercianți Nistor.

După cursurile primare și cele de liceu la Focșani , unde notele la istorie au fost modeste,  au urmat studiile avansate de la Universitatea din București, făcând parte din ultima clasă a marelui Vasile Pârvan, născut tot în această regiune de sud a Moldovei, la Huruiești.Despre Vasile Pârvan trebuie menționat  că s-a dorit, într- o perioadă, să-i fie atribuit numele Muzeului din Focșani, lucru care nu s- a  mai concretizat. Dar poate, măcar Ion Nestor va fi personalitatea care va fi luată în calcul, pe viitor, pentru o completare a numelui Muzeului Vrancea dintr- un motiv foarte simplu.

Este născut la Focșani și  tot aici s-au plantat sâmburii educației serioase ce a stat la baza  întregii  sale  cariere știintifice autentice.În plus a locuit la câteva sute de metri de principalul sediu al Muzeului Vrancea, anume Secția de Istorie din B-dul Gării nr 1. Dar despre el aflăm mai multe date din prezentarea detaliată a discipolului său, Mircea Petrescu Dâmbovița, după cum urmează:  

Amintirile unui arheolog -Ion Nestor. Omul şi opera/biblioteca-digitala.ro / https://muzeu-neamt.ro:

 „Profesorul Ion Nestor, născut la 25 august 1905, la Focşani şi răpus din viaţă la 29 noiembrie 1974, la vârsta de 69 de ani, de o boală de scurtă durată, dar necruţătoare, provenea dintr-o familie de moldoveni din Fălciu. Părinţii săi - tatăl ofiţer şi mama casnică - au avut opt copii, dintre care am cunoscut, în afară de Ion Nestor, al cărui asistent şi colaborator am fost, pe Iacob Nestor, specialist reputat în psihotehnică la catedra profesorului Zapan de la Universitatea din Bucureşti, de la care a fost îndepărtat, întrucât nu a acceptat nici un fel de compromis cu fostul regim comunist, precum şi pe un alt frate, Constantin Nestor, ziarist din Bucureşti, care - printre altele - a făcut turul lumii, precum şi pe sora sa, doamna Boos din Focşani. De asemenea, am cunoscut-o foarte bine şi pe soţia prof. Ion Nestor, doamna Roza Nestor, sora pictorului profesor Labin din Bucureşti, precum şi pe fiica profesorului, Ioana Nestor, medic în Bucureşti.

După studiile liceale de la Focşani, Ion Nestor le-a urmat pe cele universitare la Bucureşti, obţinând - în 1926 - licenţa cu magna cum laude în filologie clasică, în principal, şi arheologie, în secundar.

Din punct de vedere ştiinţific, profesorul Ion Nestor a efectuat numeroase cercetări de teren şi a scris studii generale de sinteză şi speciale, prin care a adus contribuţii deosebit de importante în domeniul arheologiei pre şi protoistorice a României, precum şi al arheologiei medievale.În afară de cercetările arheologice de teren din România, Ion Nestor a participat şi la lucrările şantierului arheologic de la Goldberg din Germania, sub conducerea lui G. Bersu, în perioada când era la specializare în această ţară. Ulterior, a participat la săpăturile de lab Sadovec, din Nordul Bulgariei, efectuate de acelaşi profesor german, în 1934 şi 1935, şi la acelea din 1969 şi 1970 dintr-un sector al necropolei de la Sirmium (Sremska Mistrovic) din Vojvodina, unde - după Vladislav Popovic -, studenţii iugoslavi şi americani de sub conducerea sa au avut prilejul de a dobândi <<o nouă şi preţioasă experienţă arheologică>>.

 Importante sunt şi capitolele elaborate de prof. Ion Nestor din primul volum al tratatului de Istoria României din 1960, din ale cărui comitet de redacţie a făcut parte, privitoare la izvoarele arheologice, mezolitic, epoca bronzului şi migraţia popoarelor. La acestea se adaugă şi paginile cu privire la istoria spaţiului românesc de la primii locuitori până la daci şi la formarea poporului român din volumul <<Istoria poporului român>>, din 1970, de sub redacţia acad. Andrei Oţetea, la care a fost membru în comitetul de redacţie.

Alte contribuţii au fost aduse de prof. Ion Nestor la problema epocii lui Ştefan cel Mare, în lumina noilor săpături arheologice de la Suceava, efectuate, pentru prima dată, pe baza unui plan de ansamblu şi cu mijloace corespunzătoare.

Profesorul Ion Nestor nu a scris multe lucrări ştiinţifice,menţionându-se, în această privinţă, în mod just, că a muncit de zeci de ori mai mult decât a scris.Lucrările sale însă - remarcabile prin informaţia la zi, nivelul înalt al interpretării, metoda riguroasă şi spiritul critic ascuţit - au o deosebită valoare din punct de vedere al calităţii, ceea ce le face să fie mentionate şi astăzi în lucrările de specialitate din tară şi străinătate. În această privinţă, calităţile ştiinţifice ale lucrărilor sale au contribuit, în mod decisiv, la creşterea prestigiului arheologiei româneşti peste hotare, asigurându-i autorului lor un loc de frunte în istoria arheologiei româneşti, fiind considerat <<un stâlp al arheologiei româneşti>>".....

Dar aceste lucruri pot fi citite și de dvs în lucrarea lui Mihai Petrescu Dâmbovița, menționată mai sus și disponibilă on line. Așa că mai bine să vedem ce înfățișează documentele de arhivă în legătură cu casa în care a trăit Ion Nestor, o vreme, la noi în oraș. 

Să începem, cu recensământul din anul 1930 în care figurează pe strada Profesor Caian, fostă strada Păcei, la nr. postal 24, colț cu strada Tăbăcari, capitan Ion Nistor. Cu aproape trei decenii mai înainte, la 1902, aceasta casă se afla în proprietatea Mariei S Vernescu și era descrisă astfel:

„ Constructie zid 4 camere și antreu cu coridor, învelite cu tablă, un chiler, o bucătărie etc împrejmuite cu grilaj și zăplaz -2 fațade, una în strada Tăbăcari.

Următorul act analizat este un rol fiscal din perioada 1937-1938 în care, pe strada Profesor  Caian au fost identificați la nr poștal 24 Maria căpitan Nestor, Dumitru Dinescu, Maria D. Dinescu și căpitan I. Nestor. O evidență fiscală intitulată matricola orașului Focșani arată că „pe strada Prof  Caian, la  nr. 24, în perioada 1942-1948, se afla proprietatea Mariei Dinescu, rectificat S. Boos” de către Șeful constatării(de la Impozite și Taxe), fiind făcută și descrierea imobilului în cauză.

Iar în 1965, în fișa pentru delimitarea, numerotarea și măsurarea clădirilor și locuințelor, strada Prof Caian nr 24 se anunța că proprietatea era evidențiată la numele proprietarului Boos Sarchis ( cel mai probabil cumnatul academicianului Ion Nestor ).

Prin urmare casa semnalată de subsemnatul în modestul material de presă- Foto | Frumoasa locuință de secol XIX a familiei Nistor din Focșani, strada Tăbăcari – publicat în Ziarul de Vrancea, pare a nu avea nici o legătură cu casa academicianului Ion Nestor

Casa adevărată a familiei  savantului se afla la o distanță de 100 -200 de metri, în direcția vest, avea și areo fațadă la strada Tăbacari, dar era înregistrată poștal pe strada perpendiculară, anume Profesor Caian la nr 24. Există și în prezent, doar că a suferit modificări radicale prin adăugirea unui etaj și construirea unui gard impozant.

În concluzie, dacă imobilul  din strada Tăbăcari nr 8 nu a fost casa familiei savantului Ion Nestor, nu are rost să-l  considerăm important din acest punct de vedere. Iar casa din strada Profesor Caian nr. 24, colț cu strada Tăbăcari, nu mai seamănă cu cea originală, deci e greu să-i fie atribuită clasarea ca monument istoric.Dar dacă distinșii domni de la cârma patrimoniului românesc intenționează totuși să completeze lista monumentelor istorice, le putem recomanda si alte edificii din Focsani.

Printre care vestita casa Pruncu din curtea Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, str Cuza Voda nr 47, care din mai multe motive a fost deja monument istoric în jurul anului 1990 după însă și-a pierdut în mod inexplicabil statutul! În ea s-au născut și au trăit foști prefecți, primari, luptători în Legiunea străină franceză etc.-Conform mărturiilor foto din vechime era o splendoare arhitecturală a vechiului Focșani, lucru care se poate restabili într-o  zi, dacă vor fi bani alocați în acest scop și dacă nu ar mai avea atâta opoziție.Dar până atunci să mulțumim pentru serviciile știintifice, chiar dacă  am citit sau nu din  opera sa,  focșăneanului nostru, ION  NESTOR .

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.