Local

Foto | Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru în Ţara Vrancei, la Spulber  

Janine VADISLAV
27 oct 2021 4010 vizualizări

În Vrancea se spune că dacă Sfântul Gheorghe patronează prima jumătate a anului, Sfântul Dumitru, izvorâtorul de Mir, patronează cealaltă jumătate şi anume iarna şi lunile friguroase. După această zi  tot gospodarul ştie că vremea începe să se schimbe, căldura intrând în pământ şi lăsând loc frigului. De aceea pe 26 octombrie este sărbătoare mare, întreaga creştinătate ortodoxă prăznuind pe unul dintre cei mai iubiţi sfinţi, Sfântul Dumitru, cunoscut în popor şi sub numele de Sânmedru, Sâmedru, ori Sumedru.

Până la această zi, majoritatea plantelor, care acoperă pământul, se usucă, iar Sfântul Dumitru, protectorul păstorilor şi al turmelor de oi, desfrunzeşte pădurile. Dacă în grădină, au rămas flori neculese, cea mai frumoasă dintre ele nu se rupe. Din bătrâni se spune că frumuseţea ei alină durerea sufletelor celor morţi, despărţiţi de cei dragi pe neaşteptate. Şi Sf. Dumitru şi-a pierdut viaţa de tânăr, dar şi funcţia înaltă pe care o avea, Voievod al Tessalonicului, pentru că a refuzat să se închine zeilor, fiind pentru noi toţi, un model.                      

„Este pentru noi model pentru că ne arată că în lume şi în viaţa trecătoare, nu sunt importante laudele pe care oamenii le aduc, nu sunt importante funcţiile pe care le avem, ci este important să ne păstrăm sufletele curate aşa cum le-am dobândit şi cum le-am avut fiecare la botez”, spune părintele paroh Iulian Măciucă - Biserica cu hramul Sf Nicolae si Sf. Ilie - Spulber.

În această zi gospodinele, după  slujba de la biserică şi binecuvântarea  bunătăţilor numite să fie date de pomană, se împart copiilor fructe şi colăcei, să se bucure de mirosul bucatelor şi  rudele trecute la cele veşnice. 

„Am pregătit  fructe, mere, pere, gutui, colăcei pentru copii, pentru a le da de pomană. Se dă la toată lumea, dar în special copiilor. Este tradiţie, pe care o respectăm cu sfinţenie”, spune doamna Ionica Tofan.

Întotdeauna, momentul este aşteptat cu multă nerăbdare, mai ales de copii.

„Abia aşteptam  să vină această sărbătoare, să primim de pomană. Prima care venea era bunica, şi-apoi veneau vecinele  şi noi, copiii ne adunam în jurul farfuriei şi ne înfruptam. La rândul meu, dau şi eu de pomană, ceea ce am văzut că făceau bunicii mei”, spune doamna Micoleta Hîrcan.

Ziua Sfântului Dumitru este şi Ziua Soroacelor. Bătrânii spun că această zi trebuie să te găsească cu toate datoriile înapoiate altfel le dai dublu înapoi şi vei fi dator încă un an de acum încolo şi fără spor la bani.  Îmbrăcată în straie de sărbătoare, tanti Nicuţa  pleacă la biserică, nu înainte de a trece să înapoieze banii luaţi cu împrumut de la cumătra ei.

„Da ce-i atâta grabă, de-ai venit azi la mine”? se miră femeia.

„Ce să fie cumătră, ştii că aveam să-ţi dau o datorie...”

„Da de ce azi?”

„ Azi cumătră, că azi e Sfântul Dumitru şi nu vreau să rămân datoare peste an. Dacă nu dai datoria pe care o ai, îi dai înapoi îndoit şi rămâi fără bani tot anul care vine, aşa se spune din bătrâni”, spune tanti  Nicuţa numărând banii.

La Spulber în deal, stăpânii oilor se pregătesc să-şi ia animalele acasă. Unii însă le lasă la tomnat, până dă prima zăpadă,  mai ales că vremea e bună, iar poienile sunt pline de verdeaţă. Primul care vine este Stan Chiriac, care începe tocmela.

„Cât îi timpul ăsta atât de frumos, n-ar fi bine să le ţii tot tu? 

„Măi cumetre, dacă ne putem înţelege, eu le ţin”, spune ciobanul.

„Ia zi, cât e pe zi, de oaie”? 

„Eu am zis o pâine, mata cât zici”, spune ciobanul.

„Rămâne 1 leu de oaie pe zi? Până ninge..., spune Stan Chiriac.

„Până ninge... sper ca la primăvară să le-aduci tot la mine”. 

„ Tot la tine le-aduc, eu ciobanul nu-l schimb”. Cei doi bat palma mulţumiţi de învoială.

Ciobanului îi convine socoteala, mai ales că mâncare este pe câmp, iar oile îs bune. 

- Se merită? întreb.

„Se merită că timpul e foarte bun, e frumos,  mâncare e, oile îs destul de bune. Avem mâncare pentru ele, ne-a dat Dumnezeu, bogdaproste,  să mai ţină până la decembrie, ianuarie căci ce le dă afară să mănânce, nu putem să le dăm la saivan”, spune Mihai Căluian, cioban din Spulber, care-şi iubeşte, ca pe ochii din cap, oile, caprele, câinii şi măgarul care e împărat în turma lui.

După tocmeală se face un foc mare, bucuria copiilor care sar pentru prima oară peste flăcări, aşa cum e obiceiul de Sfântul Dumitru. Bunica îi suflecă Marinei poalele şi sare şi ea..., o dată, de două ori, să fie sigură că se împlineşte profeţia.

„Se spune că de Sfântul Dumitru dacă sari peste foc, îţi aduce noroc şi eşti sănătos tun tot anul”, spune Marina. 

După ea sar şi verişorii ei mai mici, care-au prins curaj.

De Sfântul Dumitru se fac previziunile legate de iarna care stă să vină. Iarna anevoioasă este prevestită de luna plină şi de nori în noaptea Sfântului Dumitru. Un cer senin  însă prevesteşte o iarnă uşoară, uşor de dus. ( Janine Vadislav )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.