Local

FOTO | Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Sfintei Cruci în Vrancea

Janine VADISLAV
15 sep 2021 2988 vizualizări

Astăzi, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Înălţarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi sărbători creştine, care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, iar 14 septembrie este considerată şi data care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. În popor, Ziua Crucii este sărbătorită prin post aspru şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor dar şi pentru spor. În această zi se dă dezlegare la ulei şi la vin.

„Începutul acestei sărbători este legat de două evenimente istorice. Un prim eveniment a fost la sfârşitul anului 312 când Constantin cel Mare a văzut pe cer lemnul Sfintei Cruci şi, cu ajutorul acesteia, a ieşit biruitor în luptele care au urmat. Consecinţa a fost Edictul de la Milan, care acordă libertate creştinilor. Al doilea eveniment se petrece în anul 326 când mama Sa, Împărăteasa Elena, merge în Ţara Sfântă şi, cu osteneală deosebită, scoate la lumină lemnul Sfintei Cruci. Pe acel loc s-a ridicat o biserică, Biserica «Sfântului Mormânt», care a fost sfinţită în anul 335, în ziua de 13 Septembrie. Episcopul Macarie al Ierusalimului  s-a văzut nevoit  să scoată în faţa mulţimii de credincioşi lemnul sfânt, lemnul Sfintei Cruci, să-l înalţe în faţa tuturor. Atunci a fost cinstit cu exclamaţia «Miluieşte Doamne poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta»”, a spus părintele protopop Oscar Frunză, Protoieria Focşani 2.

În Vrancea, unde se află cea mai întinsă suprafaţă de vie, 25.000 ha, azi se dă dezlegare la cules. Din bătrâni se păstrează obiceiul să se sfinţească via şi butoaiele de vin, pentru ca şi în anul care vine să avem o recoltă bogată. Strugurii de pe ultimul butuc nu se culeg niciodată, pentru că bunul Dumnezeu le-a lăsat păsărilor cerului.

În comuna Dumbrăveni, tinerii viticultori au ieşit azi la culesul tradiţional, deşi abia mâine se va ieşi la muncă. Familia Botezatu are 3 ha de vie de masă, Muscat, Hamburg, Muscat Ottonel,  Pinot Gris, de care se ocupa juniorul familiei, Loredan. De la părinţi a învăţat nu doar să muncească via, dar să păstreze şi tradiţiile strămoşeşti.

„Ultimul butuc nu se culege niciodată, pentru că e butucul lăsat pentru păsările cerului - «butucul lui Dumnezeu». E o tradiţie a viticultorilor din zonă. Recolta-i bună, putea fi şi mai bună dar, mulţumim lui Dumnezeu”, spune tânărul privind mândreţe de struguri.

Şi tatăl lui Loredan este mulţumit, fiul a făcut treabă bună.

„Suntem foarte mulţumiţi”, spune domnul Gheorghiţă Botezatu. 

- Câştigul va fi bun? 

„Va fi, va fi bun!”

În prima zi Loredan este însoţit la cules de prieteni, care au şi ei vii în zonă.

„Vrem să arătăm cât de frumos e să ne ajutăm între noi, să dăm un exemplu satului, spune Denis, atent la strugurii aşezaţi pe butuc ca la expoziţie.

De Ziua Crucii se sfinţesc plantele tămăduitoare. În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc cu agheasmă, după care se păstrează lângă cruce, sau în alte locuri ferite, unde rămân tot anul.

„Din florile şi frunzele de busuioc se poate face un ceai care alină durerile de cap, durerile de dinţi, tot din busuioc se face un mănunchi frumos şi se foloseşte la agheasmă. La construirea unei case noi, se prinde - de către stăpânul casei - la grinda de sus, însoţit de o cruce”, spune doamna Gabriela Melu- Butu, din satul Căpătanu.

Busuioc se pune şi în apa păsărilor când sunt epidemii, iar crenguţele uscate se ard, fumul lecuind  bătrânii bolnavi de friguri.

Tot azi se bat nucii şi se adună ramurile de alun care, în această zi sfântă, primesc puteri miraculoase, fiind folosite apoi de fântânarii care caută izvoare subterane. Din bătrâni se spune că dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va  cădea bruma, iar când cocorii se pregătesc de plecare este semn că va fi vreme rece. ( Janine VADISLAV )

 

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.