Foto | Tradiţii, obiceiuri, superstiţii de Sfântul Ilie în Vrancea
Astăzi, 20 iulie, creştinii ortodocşi prăznuiesc marea sărbătoare a Sfântului Prooroc Ilie cunoscut ca ocrotitor al recoltelor şi aducător de ploi, de grindină, fulgere şi tunete. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul. Se spune că Sfântul Ilie a fost ispitit de diavol pentru a-şi ucide părinţii. Căindu-se pentru fapta sa, i-a cerut bunului Dumnezeu puterea de a lupta împotriva spiritelor rele. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile şi i-a dăruit un car tras de cai albi şi l-a făcut puternic şi biruitor în faţa spiritelor rele. Când tună şi fulgeră se ştie, Sfântul Ilie pleacă la vânătoare de demoni, trăsnind în toate locurile unde diavolii s-ar putea ascunde. Pentru a se asigura că Ilie nu distruge lumea, Dumnezeu l-a lăsat ciung de mâna dreaptă, l-a asurzit sau i-a scos un ochi - nu se ştie prea bine ce anume i-a făcut - dar şi aşa, Ilie continuă să alunge dracii şi să îi omoare cu lovituri de bici de foc pe care îl ţine în mâna stângă. Tot azi se dă de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi devreme.
În satele vrâncene ziua Sfântului Ilie este ţinută cu sfinţenie, de teamă că sfântul, pornit pe urmele diavolilor, ar putea să le trăsnească gospodăriile şi să le aprindă recoltele, mai ales că e vreme de treierat. Conform tradiţiei, în timpul furtunii, ferestrele şi uşile caselor se închid, pentru ca niciun spirit rău să nu poată intra înăuntru. Aceste obiceiuri vechi de sute şi sute de ani sunt respectate şi de gospodarii din Spulber.
„De Sfântul Ilie plouă şi trăsneşte. Noi închidem uşile şi ferestrele ca să nu intre spiritele rele în casă şi ne închinăm ori de câte ori fulgeră,” spune doamna Didina Tofan.
Tot de la strămoşi, se ştie că nu e bine să mănânci mere înainte de această mare sărbătoare.
„Până la Sf. Ilie nu se mănâncă mere, ca să nu se supere sfântul pe noi şi să ne trăsnească livezile. După, mergem şi culegem mere dulci, văratice, de-ale noastre, şi le dăm de pomană copiilor,” spune şi Ionica Tofan, din Spulber.
Bunul Dumnezeu i-a spus lui Ilie, când i-a înmânat biciul de foc, că poate lovi în orice un singur lucru însă nu are voie să atingă, crucea.
„Dacă prin cruce Dumnezeu a izbăvit lumea şi prin cruce a scăpat de ispite, de probleme, de necazuri, n-avea cum Sf. Ilie să trăsnească cel mai de preţ simbol al creştinilor, Crucea, pentru că pe cruce a murit Mîntuitorul Iisus Cristos”, spune părintele Iulian George Măciucă, de la Biserica de Lemn din Spulber - Vale.
De Sfântul Ilie se culeg plantele cu ajutorul cărora femeile, acum 100 de ani făceau vrăji, acum fac tot felul ce ceaiuri cu puteri vindecătoare, pentru a ţine boala la distanţă. În fâneaţa familiei Tofan nu se coseşte până ce tanti Didina, ajutată de nepoata sa Alexandra, nu culege plantele tămăduitoare, pe care le foloseşte peste iarnă: nalba mare, pentru tuse, roiriţa pentru dureri de cap, talpa gâştei pentru durere de inimă şi pentru somn, şi multe altele.
- La ce-i bună sunătoarea? întreb.
„Florile se culeg, se pune ulei peste ele, chiar şi ulei comestibil şi se pune totul la soare, să se macereze 14 zile. Rezultă un ulei de culoare roşiatică şi este foarte bun pentru arsuri, pentru răni. Asta este patlagina îngustă, este folosită în astmul bronşic şi afecţiuni pulmonare.”
Ca să-şi poată păstra calităţile vindecătoare, plantalele nu se usucă la întâmplare.
- Alexandra, ce faci acum cu toate plantele medicinale culese? întreb.
„Le pun la umbră, într-un loc uscat”, spune fetiţa.
Profetul Ilie, înălţat la cer în carul său de foc, este cel care, împreună cu Moise, îi stă alături lui Iisus atunci când are loc Schimbarea la Faţă, moment care simbolizează începutul apoteozei lui Iisus Fiul Omului. ( Janine VADISLAV )
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
