FOTO | Stațiunea de top Vizantea-Livezi va fi gata în 2023
Celebră acum aproape 100 de ani, staţiunea vrânceană Vizantea - Livezi renaşte ca pasărea Phoenix din propria-i cenuşă. Proiectul, privind dezvoltarea staţiunii a primit aviz favorabil în Comisia Tehnică a Companiei Naionale de Investiţii, contractul a fost semnat, suma alocată fiind de 37 milioane lei.
Staţiunea se va reclădi pe acelaşi loc, în apropierea izvoarelor tămăduitoare.
„Ne aflăm pe terenul unde va fi construită viitoarea staţiune, exact în spatele meu, toata fâşia asta de aproximativ 5000 mp. Proiectul prevede construirea unui hotel cu unităţi de cazare, care va avea un subsol, la parter un restaurant cu 100 de locuri şi două etaje de dormitoare, fiecare cu 12 camere, baza de tratament cu parter şi un etaj cu cabinete de fizioterapie, piscina interioară şi, vizavi, o piscină exterioară atât pentru tratament cât şi pentru agrement”, spune Dragoş Ciobotaru, primarul comunei Vizantea - Livezi.
Acest vis şi această dorinţă au fost şi în sufletul tatălui său care a dorit - mai mult ca orice - bunăstarea consătenilor săi, tinerii să rămână acasă dar, pentru ca acest vis să prindă aripi era nevoie de o bază, de înţelegere, de susţinere. Tânărul primar de azi a crescut cu aceste vise ale tatălui şi iată, acum, totul se va împlini. Acum a fost timpul să vedem jumătatea plină a paharului.
Ce face atât de deosebită şi de atractivă comuna Vizantea - Livezi pentru investiţii? Ce era important şi acum 100 de ani, când oamenii se foloseau de această bogăţie, apele tămăduitoare care se dăruiesc naturii înconjurătoare, oamenilor, ieşind la suprafaţă aproape fără efort: apa foarte clorurată şi foarte iodurată, apa sulfuroasă, slab clorurată calcică şi apa sulfuroasă alcalină, foarte concentrată şi foarte clorurată, va atrage mulţi oameni fie la tratament, fie de plăcere, mai ales că localitatea este amplasată într-o frumoasă zona de munte. În apropiere sunt 17 izvoare, din care amenajate sunt 7- 8.
În 2016 s-a forat un puţ la o adâncime de 200 m, din care 80 m în stânca sub care se afla o pungă uriaşă de apă sulfuroasă, pentru care există licenţă de exploatare pe numele primăriei Vizantea - Livezi. Apa va fi adusă în staţiune, pe o lungime de 2 km, prin aducţiune. Pentru tratament se va folosi un amestec de 80 la sută apă dulce şi 20 la sută apă sărată şi sulfuroasă.
„În principal vom utiliza apa de stomac, apa de ochi, apa de băi: apa sărată şi apa sulfuroasă, spune edilul local care ne însoţeşte la câteva izvoare. Primul a fost un izvor aflat la 2 km distanţă de sat, în pădure.
„ Aici este apa pentru băi la cadă, pentru cura externă care tratează boli reumatice şi ginecologice. Deja am forat, acum 4 ani, la 200 m adâncime, din care 80 m în stâncă sub care am găsit o enormă pungă cu apă sulfuroasă şi pentru care există o licenţă de exploatare, pe numele primăriei Vizantea - Livezi. Până în staţiune apa va fi transportată prin aducţiune, pe o lungime de 2 km.
Sunt 17 izvoare cu ape tămăduitoare, dar noi vom utiliza doar apa de stomac, apa de ochi, apa de băi:sărată şi sulfuroasă.
Apa de ochi, prin proprietăţile sale şi prin compoziţia chimică curăţă foarte bine retina ochiului. După spălarea ochilor, timp de 5-6 zile, de 2-3 ori pe zi, ochiul se curăţă şi persoana afectată vede mult mai bine.
Apreciată este şi apa sulfuroasă de băi. Cei care suferă de afecţiuni reumatice, spun că după o cură de 10-11 zile te simţi ca nou, întărind tot ce înseamnă încheieturi, cartilagii, mai mult, dispar bolile reumatice”, mai spune edilul local.
Băi se fac de când lumea aici, dar prin anii 1920- 1930 era considerat un loc de vilegiatură şi de tratament, de care beneficiau mai ales cei înstăriţi. Ziua făceau băi, seara se distrau de minune în parc, unde cânta fanfara militară sau vreun taraf atras de celebritatea locului. Trăsurile îşi plimbau clienţii care petreceau clipe de neuitat la Vizantea - Livezi.
Ca să mai câştige un ban, localnicii au pregătit acasă băi la cadă. Domnul Andrei, care are 71 de ani, îşi aminteşte cum îl trimiteau bunicii să aducă apa cu căruţa, de la izvorul din pădure.
„Ţin minte de la 7-8 ani, pentru că veneau şi făceau băi aici!”.
- Cam câte persoane veneau pe vară?
„Păi în medie, ca timp, din 15 iunie până prin 1 septembrie undeva, în jur de 7-8 oameni erau pe zi, înmulţit cu 60 de zile, ...se adună”.
Cum venea vara, localnicii se pregăteau să-i primească pe „boieri”.
„Veneau vara. Noi, copii spuneam că vin boierii pentru că erau mai înstăriţi. Veneau din toate părţile şi dormeau la gospodarii din sat, de regulă femei cu femei, că nu erau condiţii să primeşti numai cupluri. Plăteau casa şi băile, mâncarea o aduceau de acasă. Eu stăteam cu bunicii care mă trimiteau noaptea şi dimineața să car apa într-un butoi de lemn de 500-600 l, din pădure. Era o treabă grea, dar mie mi s-a părut distractiv într-un fel, eram tânăr, sportiv, nu simţeam greul.
- Câţi ani aţi făcut treaba asta?
„Vreo 40 de ani din cei 70, i-am făcut!”
Şi părinţii doamnei Olga au avut băi acasă.
„Era un mijloc de a câştiga existenţa...”
- Se câştiga bine?
„Se câştiga cât să poţi să trăieşti modest prin muncă cinstită... Ca să primeşti oameni trebuia să ai animale bune, să ai locuinţă şi lemne Dar omul muncitor le avea pe toate şi se descurcau bine”.
- Cum se făceau băile?
„Apa adusă de la izvor se încălzea, după ce într-o groapă se puneau lemne mari, de un metru, peste care se aşezau anumite pietre aduse din pădure. Se da foc şi, în momentul în care se înroşeau, se luau pietrele cu furca şi se cărau în băi unde era apa care se încălzea de la pietre. „Termometrul” era cotul pe care-l vâra băieşul în cadă şi stabilea dacă apa este gata”.
- Cât timp trebuia să stea persoana respectivă în baie?
„O jumătate de oră, sau mai mult, în funcţie de afecţiuni, sau cât putea să suporte. Tratau boli cardiace, boli de piele, ginecologice, reumatice, boli ale sistemului nervos... Au fost femei care se considerau sterpe şi care, după băi mai multe, au dat naştere la copii. Mi-aduc aminte că a fost adusă o fetiţă de 12 ani în pătură, după 5-6 zile de tratament a ieşit pe picioarele ei în drum să se joace cu copii din sat. Noi am avut o mătuşă, o aşezam în baie cu pătură cu tot, după 10 zile a mers pe picioarele ei şi a trăit până la adânci bătrâneţi...”, spune doamna Olga Imbre, de loc din Vizantea - Livezi.
Doamna Olga a păstrat ca amintire caietele în care tatăl său ţinea evidenţa celor care aveau nevoie de tratament.
„Veneau din tot judeţul şi din ţară, din Bucureşti, Cluj, Bacău, oraşe mari şi plecau acasă pe picioarele lor.”
Şi domnul Andrei a păstrat ca amintire o cadă în care vara face baie toata familia.
„Asta cred că are 40 de ani, cada. Acuma, în fiecare vară, facem băi acasă. Aduc apa cu maşina în bidoane, o încălzesc şi fac baie cum se făcea înainte.”
Din tot ce-a fost au mai rămas doar castanii din parcul unde se adunau seara cei aflaţi la băi. Pentru localnici valorificarea apelor minerale, de o incontestabilă calitate, ar însemna sute de noi locuri de muncă pentru tinerii care s-ar întoarce acasă, dezvoltarea agro-turismul şi apariţia unor noi afaceri care ar putea asigura tuturor un trai mai bun. Până atunci, mult a fost, puţin a rămas, proiectul are ca termen de finalizare anul 2023. ( Janine VADISLAV )
