FOTO | Scurt istoric al instituției și al sediului Camerei de Comerț Industrie și Agricultură (CCIA) Vrancea, din documente și publicații
La începutul secolului al XX-lea, Focșaniul nu ducea lipsă de clădiri deosebite. Cei cu putere financiară construiau adevărate bijuterii arhitectonice, unele dintre acestea rezistând până în prezent.
Așa s-a întamplat, de exemplu, cu următoarele: Casa Zaharia (Tomulescu) - str.Simion Bărnuțiu nr. 13, Casa Sclavone - str. Cernei nr 10, Casa colonel Albu - str. Cernei nr 22, Casa Huianu - str. Comisia Centrală nr 11, Casa Gr. Giurgea (Antonescu) - str. Coteşti nr 25, Casa Macridescu (Călcâi) - str. Cuza Vodă nr 4, Casa Macridescu (Costache Lascăr) - str. Cuza Vodă nr 6, Casa Gorciu - str. Cuza Vodă nr 18, Casa Apostoleanu - str. Cuza Vodă nr 50, Casa Tatovici - str. Cuza Vodă nr 35, Casa Leon Cracalia - str. Cuza Vodă nr 41, Casa Stănescu (Gâță) - str. Cuza Vodă nr 43, Casa Alaci (Missir) - Bd. Gării nr 1, Casa Ştefănescu (Gogos) - Bd. Gării nr 5 , Casa Ibrăileanu (Ferhat) - Bd. Gării nr 6, Casa Damian (Manuc) - Bd. Gării nr 8, Casa Cristoff Garabet (Tănăsescu) - Bd. Gării nr 12, Casa Cristache Solomon - Bd. Gării nr 22, Casa Gheorghe Botez - str. Ana Ipătescu nr.12, Casa Blum (Kir Ene Belea) - str. Mihail Kogalniceanu nr. 7, Casa dr. Blum (Vasiliu-Faur) - str Mihail Kogălniceanu nr 13, Casa I. Brătilă - str. Oituz nr 62, Casa baron Capri (Murad) - Bd. Republicii nr 8, Casa Ferhat (Simionovici) - str. Republicii nr 9, Casa dr. Boiu - str. Republicii nr. 11, Casa Găgiulescu - str. Maior Sava nr. 10, Casa colonel Patriciu - str. Maior Sava nr 17, Casa Puşcă - str. Maior Sontu nr 25, Casa Tomescu (Schmoll) - str. Ştefan cel Mare nr 18, Casa Brăileanu - str. Ştefan cel Mare nr 21, Casa Eliade Holban - str. Ştefan cel Mare nr. 35, Casa Giurgea - str. Tăbăcari nr 3, Casa dr. Saideman (Neumann Horn) - Str. Nicolae Titulescu nr. 1, Vila Cicinetta - str. Duiliu Zamfirescu nr 6 și multe altele.
Acestea sunt doar câteva din minunatele construcții de odinioară ale orașului Focșani pe care le putem admira, încă, în orașul nostru. Însă unele dintre ele nu se știe cât timp vor mai rezista, cu toate că sunt incluse în lista monumentelor de patrimoniu și, teoretic, beneficiază de o protecție legală, deși uneori nici acest lucru nu este de ajuns. Dar să nu dezvoltăm acest aspect prea mult, focșănenii și instituțiile abilitate știu mai bine unde sunt problemele localității lor privind patrimoniul istoric.
Așa că lăsând la o parte lista monumentelor istorice din Vrancea, așa cum este ea, cu bune si cu rele, să ne uităm prin documente, prin diverse publicații, pe Google Maps sau chiar fizic în fața obiectivului respectiv, anume la o clădire superbă situată în Focșani pe str Cuza Vodă la nr 14. Instituția care o are în proprietate și posesie se numește Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vrancea. Imobilul a fost edificat în jurul anului 1900, cel mai probabil de către dr. Ignat Pascu (medicul veterinar al urbei) și este descris în documentele timpului în felul următor: „clădirea, din zid masiv, în stare bună de locuit, formată (n.r. pe atunci) din parter și etaj, avea cinci camere la parter și două la etaj și se afla închiriată”, cel puțin în perioada 1942-1948 la Administrația pieței Focșani. În anul 1950 și ulterior scapă ca prin minune de tăvălugul naționalizărilor comuniste, probabil Ignat Pascu și urmașii au priceput la timp cum și în ce fel trebuie să se comporte în noua stare de lucruri. în anul 1968 imobilul a intrat, pe deplin, în stăpânirea moștenitorilor acestuia, Pascu Alexandu și Cicero, prin actul nr 362/1968, iar aceștia l-au deținut netulburați până în anul 1984 inclusiv. Dar în anul 1985, tovarășul Nicolae Ceaușescu și clica sa specială au decis să se înființeze, cu decretul nr 196/1985, printre alte unități de acest fel în țară, și Întreprinderea piscicolă Vrancea, comuna Mândrești-Focșani-Vrancea. Imobilul membrilor familiei Pascu a ajuns, deocamdată nu se știe cum și pentru ce, în patrimoniul respectivei întreprinderi, care avea, totuși, un sediu în localitatea Mândrești. Asta până a venit Revoluția și noile timpuri „fericite” ale tranziției, în urma cărora - în numai 5 ani - nou denumita Piscicola S.A.. s-a trezit cu executorii la poartă și cu toate bunurile scoase la licitație.
Adjudecatarul și noul proprietar al casei din strada Cuza Vodă, identificată poștal azi la nr 14, în loc de vechiul 12, nu era nimeni altcineva decât Camera de Comerț ,Industrie și Agricultură Vrancea, aceasta fiind denumirea purtată de aceasta din anul 1993.
În ceea ce privește istoricul C.C.I.A Vrancea, aflăm date interesante din jubileul de 130 de ani al Camerei, coordonat de membrul Academiei Române, focșăneanul Dr Virgil Paragină (personaj care nu apare în dicționarul Academicienilor vrânceni), că, în anii 1990-1991, Registrul Comerțului (pe atunci Camera conținea în organigramă și Registrul Comerțului) avea un număr de 321 agenți economici înmatriculați, iar ca angajați lucrau 10 persoane și existau 6 compartimente „relații externe, relații interne, reclamă, publicitate și presă, secretariat, contabilitate precum și Oficiul Registrului Comerțului”. În mai 1991, se preconiza organizarea primului Salon Național al vinului la Focșani (strămoșul lui Bachus de azi ). În 1992 numărul societăților depășea, deja, cifra de 1800 și tot în acest an s-a organizat, efectiv, ediția I a Salonului Național al Vinului de la Focșani.
În 1993, numărul agenților economici înregistrați la Registru a depășit cifra de 3200 și între 14-18 iunie s-a organizat Salonul Internațional al vinului - Bachus 93 (pentru prima dată cu acest nume). Camera ajunsese la 24 de angajați înghesuiți, în sediul provizoriu de pe B dul Gării nr. 10 (așa zisa casă Longinescu din lista monumentelor, fără nici o legătură cu respectiva familie de cărturari Longinescu). Din acest motiv au început preocupările pentru un spațiu nou, mai ales că, din iulie 1993, Camera de Comerț și Industrie a devenit Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (deci în urmă cu 3 decenii). În anul 1994 și următorul (sentința civilă nr 3007/1995) și-a recuperat, pe cale juridică, imobilul proprietate, fost sediu al Bibliotecii Județene, dar s-a căzut la înțelegere ca această unitate de cultură să-l folosească mai departe, deoarece nu era altă soluție pentru mutarea fondului bogat de carte de aici. Așa că în septembrie 1994 Camera s-a înscris și a câștigat în cadrul licitației organizate la Banca Agricolă, cumpărând clădirea fostei S .C. Piscicola S. A., în suprafață totală de 190 m p și terenul -curte de 1700 m p și a efectuat aici reparații și alte lucrări de investiții până în anul 1996, când s-au mutat cu totul, aparatul propriu și Colegiul director. Activitățile specifice au continuat cu organizarea celebrelor Festivaluri ale vinului și viei Bachus 1995 și alte ediții, aspecte care se pot descrie mai bine de către actualii reprezentanți ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vrancea. Pentru toate strădaniile lor în întreținerea unui mediu județean de afaceri, viguros și sănătos, le suntem recunoscători, iar pentru salvarea și buna îngrijire a unei clădiri deosebite a Focșaniului de odinioară nu le putem spune decât felicitări!
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
