Local

Foto | O zi în Cheile Tișiței - Lepșa

Ziarul de Vrancea
4 sep 2020 4940 vizualizări

Parcul Natural Putna - Vrancea, cu o suprafaţă de 30.204 ha,  a fost declarat arie protejată în 2005. Acesta acoperă bazinul hidrologic al râului Putna şi masivele Mordanu, Goru şi include rezervaţiile naturale: Cascada Putnei, Groapa cu Pini, Muntele Goru, Pădurea Lepşa, Zboina, Strâmtura - Coza şi Valea Tişiţei. Toată această arie reprezintă o zonă complexă de protecţie şi conservare a faunei (urs, lup, râs)  şi a florei, arborele de tisa, jneapănul, floarea-reginei, bulbucul de munte, Papucul Doamnei.

Astăzi vom călători cu gândul, sau ne vom reaminti de alte drumuri făcute în zonă, în Valea Tişiţei, una din cele mai mari arii protejate din judeţul Vrancea. Rezervaţia naturală, aflată la 850 de metri altitudine, măsurând circa 9 km lungime, se regăseşte de o parte şi de alta a văii create de pârâul Tişiţa, vale ce desparte vârful Tisaru Mare de măgura Râpa Caprei.

Este un loc de o frumuseţe rară, indiferent de anotimp. Iarna liniştea este atât de profundă încât poţi auzi cum fulgii de zăpadă se aştern uşoor, uşor.... Vara, verdele  permanent te învăluie ca un abur răcoros; este sub tălpi, pe cărare, la dreapta, la stânga, deasupra capului ca un alt cer. Atenţie, după cum spunea un bun prieten, căpuşele, dragele de ele, abia aşteaptă să treacă un „fraier” pe dedesubt ca să-şi găsească imediat un mijloc de transport şi hrană pe săturate. Fiţi atenţi pe unde călcaţi şi ce atingeţi, în rest, bucuraţi-vă de toată această minunăţie născută din apă, din elementele pământului, din aer şi soare..., protejate de vigilenţii rangeri, care patrulează tot timpul.

Drumul în chei este extraordinar, mai ales după inundaţiile catastrofale din 2005 care au lăsat turiştilor doar o cărare pe marginea malului cu arbuşti şi ierburi umflate de umezeală. În acest decor de poveste îşi duc traiul nestingherite multe animale, păsări şi insecte care fac din acest loc un adevărat colţ de rai.

Multe zone sunt acoperite de păduri de fag, fiind habitatul pentru numeroase specii de carnivore mari, urşi bruni şi exemplare de capră neagră. Dintre speciile floristice sunt importante, floarea de colţ, trandafirul de munte, izmişoară, carpenul de munte, sânzienele de munte, ciuboţica ursului, Papucul Doamnei, barba ungurului, tulichina. Floarea de colţ poate fi văzută înflorită în lunile iulie-august. Rezervaţia este superbă şi are o viaţă trăită intens de animale şi păsări, reptile şi gândăcei.

Prin Chei mişună tot felul de vietăţi, unele drăgălaşe şi inofensive, altele mai puţin prietenoase, sau deloc. Nu este motiv de spaimă, animalele sălbatice îşi fac veacul prin zonele neumblate ale rezervaţiei. Dacă ajungi totuşi faţă în faţă cu ele, nu da semne de teamă, noi fugim de ele şi ele de noi! Dar, fii atent niciodată nu strică un dram de vigilenţă.

„Rezervaţia asta naturală - n-am spus-o până acum - are la baza declarării ei mai multe principii, odată geomorfologice, a doua datorită florei foarte bogate şi a treia datorită unei faune bogate şi diverse. Ca să nu mai spun că undeva, mai jos, este floarea de colţ, la cea mai joasă altitudine din România în flora spontană. Avem urs, lup, lup mai rar, dar urs destul de des. Avem capra neagră, ciute, cerbi,...”

- Râşi sunt in zonă? întreb.

„Sunt, dar râsul este un animal extrem de discret, ca şi lupul de altfel”.

Datorită protecţiei de care beneficiază, animale pe cale de dispariţie s-au retras aici, aşa cum s-a întâmplat şi cu lupul cenuşiu. Camerele  de monitorizare, care le urmăresc permanent, au înregistrat deseori haita ieşită la vânătoare. Sunt 5 exemplare foarte frumoase. Doar două au dreptul la împerechere, lupul alpha care are 6-7 ani şi lupoaica alpha, de 4-5 ani. Directorul Parcului Natural Putna spune că au bârlogul  în Vf. Condratu,  la izvoarele Tişitei  Mici.

„Aici am văzut un lup iarna, el nu mă auzea. Abia după ce l-am fluierat s-a uitat către mine şi am făcut nişte poze.”

Apoi ne arată câteva urme pe cărare, imprimate în pământul reavăn.

„Picioarele astea pe sol sunt marcările de teritoriu ale lupului...”

- Avem ocazia să-l vedem? întreb.

„Ar fi senzaţional, s-ar putea, dar nu cred...”

- Avem de ce ne teme? întreb.

„Nu, categoric, nu!”

Lupul, care se hrăneşte cu porci mistreţi, ciute, uneori atacă şi cerbi, stă departe de om, aşa că turiştii, care vin anual cu miile, pot admira vidra de râu, mistreţi, vulpea, şopârla de câmp, vipera, izvoraşul cu burtă galbenă, tritonul cu creastă, salamandra carpatică şi peştii care-şi fac veacul în râu: zglăvoacă şi porcuşorul de vară, fără nici o teamă. Specialiştii au identificat şi 12 specii de orhidee, de departe cea mai frumoasa fiind Papucul Doamnei.

- Ce vă place aici? întreb o turistă toată numai un zâmbet.

„Pădurea, cheile splendide, îmi place aerul, e tare, curat... Totul îmi place, sunt îndrăgostită de acest loc.”

- De unde sunteţi? întreb.

„Din Galaţi.”

Dacă nu ştiaţi, relieful este caracterizat printr-o puternică fragmentare tectonică şi hidroerozională care, îmbinată cu succesiunea mişcărilor epirogenetice pozitive, a condus la geneza platformei de eroziune de 1500 m şi detaşarea unor piscuri semeţe situate pe cumpenele de ape menţionate mai sus.

Văile sculptate prezintă o mare energie de relief, fiind înguste şi adânci de 500-600 m iar Cheile Tişiţei au un aspect de canion, alternând cu bazinete depresionare ca şi lunci de mare frumuseţe, pe sectorul mijlociu al celor doua Tişiţe. Datorită intervenţiei din trecut - construirea căii ferate forestiere si, ulterior înlocuirea acesteia cu drumul forestier care parţial urmează vechiul terasament -  Cheile Tişiţei au devenit accesibile, în timp ce sectorul dintre Tunelul Mare, între Tişiţa Mică şi Tişiţa Mare, pe o lungime de 1,5 km, este şi în prezent inaccesibil, lărgimea cheilor variind de la 3 - 4m până la 10 m, albia Tişiţei Mari prezentând numeroase praguri şi repezişuri.( Janine VADISLAV)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.