Foto | O idee pentru viitor, Focșaniul si Odobeștiul, o singură localitate!
Și un viitor nu foarte îndepărtat cu siguranță.Acest lucru poate părea o fantezie acum. Dar de ce nu ar fi posibil acest lucru cândva?
Până la urmă și Focșaniul nostru de azi este rezultatul contopirii celor două târguri de altădată:Focșaniul Moldovei și Focșaniul Munteniei.E adevărat, însă, că aceste două municipalități erau aproape lipite, iar în zona graniței unele străzi treceau prin ambele localități, cum ar fi de exemplu străzile Tăbăcari, Mare a Unirii sau Cuza Vodă.Așadar când s-au unit cele două părți din Focșani, lucru întâmplat dupa Unirea Principatelor din 24 ianuarie 1859, mai exact în vara anului 1862, Focșaniul aproape că și-a dublat teritoriul, iar ulterior a avut o dezvoltare, chiar dacă lentă, cel puțin una constantă, ajungând în jurul anului 1900 la o suprafață de circa 5 km pătrați.
Dacă privim hărțile din vechime putem sesiza că tendința orașului de a se exinde părea că se îndrepta în direcția vest, spre comuna urbană Odobești, aspect vizibil în zona străzii Vâlcele și mai târziu în porțiunea ce corespunde, azi, cu strada Vrancei.Iată câteva reprezentări cartografice care pot fi analizate și de dvs anume „harta Statului Major Austriac din anul 1790” sau cea „ realizată de Szathmary în anul 1864”.
Dar s-a întâmplat un lucru necesar tuturor, care, în schimb, a pus frână expansiunii orașului Focsani spre Odobesti: construirea căii ferate de la marginea orașului nostru inaugurate, o dată cu Gara veche, în anul 1881.Cum s-a întâmplat asta? Regele Carol I și clasa politică din acele vremuri au ajuns la concluzia că România( Vechiul Regat ) nu se poate dezvolta fără o rețea corespunzătoare de căi ferate și au demarat procedurile necesare pentru construirea acestei infrastructuri.Lucru care le-a adus și destule neplăceri din pricina contractelor încheiate cu constructorii străini, unii destul de neserioși.Dar, cu toate acestea, liniile C.F.R. au început să străbată țara, oferind populației un mijloc eficient de transport.Pentru zona noastră geografică prima legătură de cale ferată(1872) cobora din nordul țării, se oprea la Mărășești, cotea spre Tecuci, apoi Galați, pe lângă Siret și revenea pe traseul actual abia în localitatea Buzău.Deci Focșaniul era lăsat în afara acestui „drum de fier” și probabil, acest lucru nu-i mulțumea pe focșăneni.Cei care doreau să călătorească mai repede sau să-și transporte produsele mai ieftin nu aveau încotro și trebuiau să se deplaseze prin intermediul vechilor mijloace de transport până la Mărășești, de unde se puteau urca în garniturile de altădată.Dar Guvernul era ferm în această direcție și nu dorea să facă atunci demersuri pentru a racorda și Focșaniul la această infrastructură feroviară.Însă a venit Războiul de Independență și românii au avut parte de o mare surpriză atunci când unele ambarcațiuni turcești au urcat puțin pe Siret(în zona Barboși-sudul Galațiului) și au putut strica cu tunurile o porțiune din calea ferată aflată în apropiere.Brusc transportul celor necesare pentru frontul din sudul Dunării, unde eroii noștri luptau pe viață și pe moarte cu „ osmanlâii”, a avut de suferit.S-a refăcut repede aprovizionarea prin alte metode de transport, mai lente, dar s-a pierdut timp prețios.Muniție, medicamente, haine, provizii etc., au ajuns mult mai greu la cei ce aveau mare trebuință de ele și lipsa lor a produs suficientă suferință.Cât să-i determine pe cei de la conducerea României să tragă concluzia că trebuie făcută cât mai urgent o legătură între nord și sud, fără expunere la loviturile de artilerie ale dușmanilor.
Așa că între 1879-1881 s-a realizat și „unirea căii ferate”, porțiunea veche de până la Mărășești, cu noul tronson Mărășești-Buzău.Și bineînțeles cele două gări de la Râmnicu Sărat și Focșani.Dar după cum știți, cea de la Focșani a fost demolată prin 2002.Si înlocuită cu „mândrețea de Eurogară” de azi.
Revenind, când s-au văzut focșănenii și cu gară și cu „drumul de fier” în marginea de vest a orașului, sigur s-au bucurat, dar toate drumurile lor spre Câmpineanca, Florești sau Odobești au devenit mult mai dificile.Deoarece nu a mai fost la fel de simplu ca înainte. Au fost înființate mai multe treceri la nivel cu calea ferată și din acel ceas trebuia suficientă atenție când se făceau astfel de traversări.Mai ales că pe vremuri nu existau aceste pasaje eficiente de azi, precum traseul subteran de la Vâlcele sau pasarela de pe strada Mărășești.Din acest moment Focșaniul s-a putut bucura de o legătură importantă, pe liniile de cale ferată, cu toate punctele importante ale țării.Din păcate acest avantaj al transportului cu trenul a decăzut ușor, usor, de la perioadă la perioadă și în prezent este o variantă de deplasare nu foarte agreată.
„Regele deplasărilor” în țara noastră este, în prezent, altă mașinărie și anume automobilul sau autoturismul.În concluzie linia ferată a blocat dezvoltarea intravilanului Focșaniului spre vest.Însă Odobeștiul nu a pățit la fel.Atestat cu sute de ani în urmă, „ orășelul de la poalele Măgurii Odobeștiului” s-a dovedit destul de „agresiv” cu vecinii săi administrativi. De exemplu fosta comună Pațești era, în urmă cu un secol, o unitate teritorială importantă.Practic era singura comună dintre Focșani și Odobești.Dar după ce s-a înființat comuna Florești teritoriul comunei Pățești s-a redus semnificativ.Pe la anul 1964 denumirea Pățești nu a mai plăcut factorilor de conducere locali și a fost înlocuită cu titulatura Unirea.Dar din anul 1968 comuna Unirea, fostă Pățești și-a transformat statutul, din comună de sine stătătoare în „ sat al orașului Odobești”.Însă de vreun deceniu numele satului Unirea a dispărut, cel puțin oficial, iar tot teritoriul fostei localități Pățești s-a stabilit, potrivit nomenclaturii oficiale a localităților din România, că va purta , integral,numele Odobești.
Astfel acest oraș Odobești s-a apropiat cu perimetrul intravilanului de Focșani, la nici 3 kilometri distanță, iar cu terenurile din extravilan se învecinează fix cu limita administrativă a Municipiului reședință de județ.Ceea ce ar ajuta și mai bine aplicarea ideii de față, adică contopirea celor doua localități în viitor, cu păstrarea numelui principal Focșani, iar Odobești ar deveni cartier, localitate componentă sau orice altceva vor dori cei de mâine.
Este evident că în aceste timpuri, dar și în cele viitoare zonele urbane de mari dimensiuni vor „da ora exactă” în întreaga Românie. Ele vor putea atrage investiții consistente, vor putea susține proiecte mari și vor deveni un magnet pentru generațiile viitoare.În aceste „super localități” se va putea construi, de exemplu, un aeroport, deoarece ar exista populație suficientă și forță economică care să-l justifice.Aceste orașe vor putea fi legate, unele de altele asemenea, prin linii ferate de mare viteză, întrucât, indiferent cât de învechit ni se pare actualul sistem al Căilor Ferate Române, într- o zi lucrurile se vor schimba, cu siguranță și în acest domeniu.Dar până se va concretiza această idee fantastică a contopirii Focșaniului cu Odobeștiul, asta, bineînțeles, dacă se va dori de către ambele localități, să ne gândim la câteva lucruri care, dacă vor fi făcute acum, vor accelera puțin această „ utopie”.Pe lângă legătura cu Autostrada Moldovei, la care se lucrează în aceste zile, ar mai fi necesară și o cale rutieră Focșani-Odobești cu patru benzi, pentru ușurarea traficului.La intersecția cu strada Vrancei și calea ferată Focșani-Odobești (azi abandonată ) ar fi binevenit un sens giratoriu și un covor de asfalt peste această linie ferată inutilă.Ar mai trebui încă ceva și anume acordarea de numeroase loturi în folosință pentru construirea de case destinate tinerilor, dar și locuințe A.N.L cât mai multe.Sute, mii poate, așa cum s-a procedat în cazul cartierului Mihail Sturza de pe raza localității Odobești.Și ar mai fi și alte „ măsuri de bifat”, dar cel mai bine e să-i lăsăm pe cei ce conduc destinele acestor două localități, dar și ale județului, să se gândească care ar fi cele mai potrivite lucruri de făcut pentru un viitor mai bun al vrâncenilor și de azi, dar si al celor de mâine, fie ei focșăneni sau odobeșteni, ori din alte zone ale județului.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
