Local

Foto | O clădire dispărută și alta salvată. Gara Focșani și Arhivele Naționale Vrancea împlinesc anul acesta 140 de ani de la inaugurare 

Florin Marian Dîrdală
23 sep 2021 6899 vizualizări
Un moment deosebit în anul 2021! 140 de ani de la inaugurare: Gara din Focșani și clădirea Serviciului Județean Vrancea al Arhivelor Naționale.
Dintre aceste două clădiri din Focșani doar una mai rezistă în aceste zile și anume cea mai norocoasă care adăpostește, în prezent, tot ce înseamnă adevăr istoric local, atât din punct de vedere practic, cât și științific și probabil că acest lucru poate fi confirmat de mulți dintre cei care au apelat la serviciile arhivistice ale acestei instituții, bineînteles, dacă sunt sinceri și de bună credință.

În ceea ce privește fosta Gară de la Focșani, aceasta a avut ghinion cu carul, deoarece niște zăpăciți de la nivel județean și alți câțiva din capitală au hotărât, exact ca pe vremea tovarășului Nicolae Ceaușescu, că tot ce este vechi trebuie ras de pe fața pământului, iar acest lucru s-a întâmplat nu înainte de 1989, ci culmea, după, mai exact în anul in 2001 și în zorii aderării la Uniunea Europeană. Atunci, buldozerele și picamerele au intrat în pâine și au dat jos prima clădire deosebită a Focșaniului vechi, fără ca noi, focșănenii, să schițăm prea multe comentarii, fiindcă ni se promisese în loc o clădire de inspirație științifico- fantastică intitulată pompos „Eurogara”, ceea ce a ieșit până la urmă. Numai că are destule hibe și bube, în primul rând, neputând fi folosită, din rațiuni obiective, la capacitatea proiectată si construită.

Nimic de zis, ne trebuiau clădiri moderne în perioada de preaderare la Uniunea Europeană, dar dacă era așa, de ce nu s-a demolat și Gara de Nord de la București, deoarece și aceasta era veche si cenușie. Dar nici vorbă, acolo nu s-a putut și nici măcar nu s-a îndrăznit a se propune cu voce tare! 

Sursa foto: focsaniulvechi.ro

Revenind la fosta Gară de la Focșani, aceasta a apărut în urmă cu 140 de ani, într-un oraș în care nici o instituție mare nu avea un sediu propriu. Primăria Focșani s-a edificat abia în 1884, Liceul Unirea în 1900, Palatul de Justiție la 1912, Teatrul Maior Gh Pastia în 1913, Palatul Administrativ în 1915, Banca Națională filiala Focșani în 1925, Școala Comercială și Ateneul Popular în 1927 etc..

Așadar, încă de la venirea la conducerea țării a prințului Carol, acesta a hotărât să se înceapă construirea de căi ferate pe întreg teritoriul Vechiului Regat al României. Așa că, în jurul anului 1870, a fost creată prima cale ferată importantă a țării care unea Romanul de Mărășești, apoi cotea la stânga și prin Tecuci ajungea la Galați, după care se îndrepta către Buzău, Ploiești, București și în cele din urmă Craiova. Deci, în primă fază, Focșaniul nu era racordat la ruta feroviară a țării și acest lucru nu era tocmai păgubos pentru birjarii din târg care se băteau pe mușteriii din localitate pe care îi transportau la Mărășești, de unde se îmbarcau în vagoane pentru a ajunge fie la Iași, fie la București.

Dar primarii din Focșani nu erau la fel de entuziaști și încercau, alături de consilieri, din toate puterile să conecteze și Focșaniul la linia feroviară principală a României, lucru ce nu s-a putut face prea curând, mai ales că a venit și Războiul de Independență. Dar tot Războiul de Independență a grăbit lucrurile în această direcție, pentru că în timpul acestui conflict, vapoarele militare turcești au urcat pe Siret, în amonte, și au bombardat, acolo unde s-a putut, porțiuni însemnate din calea ferată din apropiere de Galați  oprind astfel, pentru perioade însemnate de timp aprovizionarea cu cele necesare a Armatei române, ce acționa pe câmpul de operațiuni, la sud de Dunăre.

După încheierea ostilităților și semnarea păcii definitive de la Berlin, conducătorii țării au înțeles că trebuie, pentru mai multă siguranță, creată o altă rută ferioviară, care să unească nordul țării de sudul acesteia. La acest lucru a mai contribuit un factor major și anume inundațiile și distrugerile produse de râul Siret asupra liniei ferate care mergea la Galați și în zona podului de la Cosmești avea mari greutăți cu apele dezlănțuite ale acestui râu.

Asta până a venit marele nostru focșănean, Anghel Saligny, care în perioada 1887-1888 a edificat un pod trainic la Cosmești, pe care nu l-ar fi clintit nici undele cele mai umflate ale Siretului dacă nu venea Primul Război Mondial și planurile strategice ale Armatei române de salvare a țării. Atunci, trainicul pod a fost dinamitat și s-a pierdut în acest mod o lucrare remarcabilă, dar măcar acest lucru a meritat, România terminând războiul cum nu se poate mai bine.

Dar să ne întoarcem la anul 1878, când Ministerul Lucrărilor Publice a observat că ruta feroviară spre Galați, cu ocolirea Focșaniului nu este cea mai bună, fiind expusă proiectilelor dușmane, așa că au decis de îndată ca primele măsurători topografice să fie începute la 13 mai 1879, munca efectivă în noiembrie 1879, la 13 iunie 1881 au trecut primele trenuri de călători și la 1 septembrie 1881 primele trenuri de marfă.

Calea ferată a fost inaugurată oficial la 18 octombrie 1881, în prezența Regelui Carol I, a  Reginei Elisabeta  și a lui Ion C. Brătianu și a fost exploatată de compania feroviară română de stat Căile Ferate Române, după cum consemnează Wikipedia. Cu certitudine atunci când s-a tăiat panglica, nu doar calea ferată, prima construită doar de ingineri români, era cea inaugurată, ci și ansamblul de construcții, instalații, amenajări situate pe aceasta, în dreptul cărora opreau trenurile, de unde se dirija mișcarea lor, unde urcau și coborau călătorii, se încarcau și se descărcau mărfurile, în special clădirea unde erau instalate birourile, sala de așteptare pentru călători, adică într-un cuvânt Gara Focșani. 

La banchetul organizat în cinstea inaugurarii și ținut în altă clădire apropiată, dispărută azi, Magazia Gării, au participat toate personajele importante ale țării din acel moment, inclusiv proaspătul rege, care a și declarat că este timpul să fie înființată cât mai repede o Societate Politehnică care să ajute țara. Dacă a fost sau nu a fost regele Carol I la inaugurarea Gării de la Focșani, documentele sunt clare, iar vizitele Majestăților Regale nu s-au oprit aici, revenind de multe ori cu plăcere în orașul care, cel puțin pentru aceste ilustre personalități, a fost singurul simbol al Unirii României. Se știe că Regele Carol I a murit în 1914, Regina în 1916 și nu au mai apucat solemnul moment al Unirii de la Alba Iulia, așa că spre Focșani s-au uitat întotdeauna cu mult drag și, pe cât posibil, au încercat să ajute acest loc, cât au putut de mult.

Iată ca dovadă, conform cu documentele de arhivă, în februarie 1882, autoritățile locale și primarul Gh. Orleanu, în vederea justificărilor bugetare, au început să strângă toate actele de la furnizori, cele care atestă cheltuielile făcute pentru primirea cât mai onorabilă a Majestăților Regale după cum urmează: cheltuieli pentru iluminat, pentru montarea arcurilor de triumf, în vederea procurării bucatelor alese, a trăsurilor pentru alaiul regal si a vizitiilor, pentru aducerea și nivelarea pietrișului pe toate drumurile unde va trece alaiul până la locul ales să-și petreacă noaptea de 18 octombrie 1881 regele și regina, adică casa prefectului de la acea vreme, Panaite Tufelcică, situată unde este azi Spitalul Militar Dr. Alexandru Popescu Focsani.

În legătură cu cea de-a doua clădire, cea care azi adăpostește Serviciul județean Vrancea al Arhivelor Naționale din B dul Dimitrie Cantemir nr 19 se scriu pe scurt în publicația AMINTIRI DESPRE UNIREA următoarele:

„Această construcție a intrat în atenția autorităților și a corpului profesoral încă de la deschiderea Gimnaziului din Focșani, în anul 1866, dar mai ales din anul 1869, când profesorii au propus înființarea clasei a V- a, gimnaziul urmând să se transforme în liceu. În raportul său către Minister, după examenele din ianuarie 1869, directorul M. Constantiniu arată nevoile urgente ale gimnaziului: a) formarea unui cabinet de fizică; b) colecții minerale, plante, animale, pentru înființarea unui muzeu de istorie naturală, care să poată înlesni studiile școlarilor; c) formarea unei biblioteci etc. Mai presus era nevoia clădirii unui local propriu al gimnaziului, pentru care se prevăzuse în bugetul comitetului permanent 8000 de galbeni; și apoi remunerația materială a profesorilor, Însă minunea adevarată s-a întâmplat abia în ziua de 4 martie 1880 când s-a întrunit consiliul profesoral spre a se consulta asupra patronului si numelui ce trebuia dat liceului. Iată încheierea:

 «Având în vedere că acest liceu, de la înființarea sa, nu și-a adoptat niciun patron anume, pe a cărui zi să o celebreze ca sărbătoare scolastică, nici nu și-a luat o numire, având în vedere că în luna aceasta va începe clădirea localului, în a cărui temelie se va pune un document, în care se va însemna și numirea liceului; Considerând că la înființarea acestui liceu, în 1866, se ventilează ideea de a pune sub patronajul Mărirei Sale, Alexandru Ioan Cuza, domnul sub care s-a făcut Unirea țărilor surori; Având în vedere că orașul Focșani e punctul unde se atinge hotarul celor două țări surori; Consiliul este de opinie că, atât pentru amintirea mărețului fapt al Unirii, cât și a marelui domn sub care s-a făcut Unirea țărilor, liceul acesta să poarte numele Unirii și să serbeze ziua de 24 ianuarie ca sărbătoare specială scolastică».

Ca urmare a acestei dorințe a corpului profesoral, prin decretul domnesc din 15 aprilie 1880, s-a hotărât să se dea școlii noastre numele de „Gimnaziul Unirea”, în amintirea mărețului fapt, care a făcut din două prințipate un singur stat. Clădirea a fost gata cu totul în  următorul an, 1881, și a adăpostit Liceul Unirea până la 1900, când unitatea școlară s-a mutat în sediul actual de pe str. Cezar Bolliac, Până la instalarea Arhivelor Naționale, în 1977, clădirea în formă de U a fost fie gimnaziu de fete, fie spital de campanie, a adăpostit pentru scurtă vreme și unele instituții importante din urbe, a servit și pentru nevoile unui Liceu industrial de Fete, apoi orfelinat local și a ajuns, după 1970, în patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne și folosința Directiei Securității Statului Vrancea, iar după 1977 la prezentul denumit Serviciu Județean Vrancea al Arhivelor Naționale.”

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

Citiți și:Gări  de istoria-Vrancea:La Focșani, civilizația a ajuns... cu trenul ;

Gara Focșani;

Astăzi despre: Gara veche din Focşani - inaugurată la 1881 în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta - dărâmată în timpul regimului Năstase;

Eurogara din Focșani, o afacere politică târâtă la Tribunal

Citiți și articolul publicat pe data de 17 iulie 2002 de Ziarul de Vrancea în legătuă cu demolarea gării vechi din Focșani

Gara Focșani, plocon de milioane de dolari pentru Prunache

Cine intră în Focșani cu trenul poate vedea, fără nici o urmă de îndoială, cum sunt direcționați banii pentru lucrările publice. Aispa Stars '95 SA, devenită aproape oficial firma de partid a județului, a primit cadou această investiție, una din cele mai mari din zona, chiar de la Ministerul Transporturilor. 

"Ziarul de Vrancea" a mai scris, în urmă cu câteva luni, cum lucrarea în valoare de circa 170 de miliarde de lei, adică aproximativ 5 milioane de dolari, a fost făcută plocon lui Corneliu Prunache, fără nici o licitație. Mai precis, apropiatului declarat al liderului PSD Vrancea, Marian Oprișan și indirect, având în vedere destinația unei mari părtț din fondurile speciale alocate județului, al ministrului Miron Tudor Mitrea. Culmea este că ceea ce se știa de un an de zile s-a perfectat în acte cu puțin timp în urmă. Mai mult decât atât, deși vechea clădire a gării a fost demolată în urmă cu câteva luni, documentația tehnică nu este complet finalizată nici acum, contrar tuturor prevederilor legale în materie de achiziții publice. În calitate de subcontractor, Aispa Stars a încasat și din banii alocați de minister pentru demolarea fostei gări, incredibila sumă de 12 miliarde de lei. Dar ce înseamnă asta dintr-un total de aproape 5 milioane de dolari, cât au estimat specialiștii că ar costa grandiosul proiect arătat premierului Adrian Năstase cu ocazia vizitei la Focșani din primavara anului trecut? Ce importanță mai are faptul că, de jumătate de an, un peisaj ca de razboi îi întâmpină pe cei care, ocazional, coboară în ceea ce ar fi trebuit să fie Gara Focșani?

Pentru protejatul partidului, nici o lege nu se aplică

Investiție a Regionalei Galați a SNCFR, Gara Focșani a ieșit din toate tiparele legalității atunci când a fost atribuită firmei Aispa Stars '95, "răsfățata" fondurilor publice din Vrancea. Fără a mai vorbi de inexistența unei licitații care să fi desemnat constructorul pe baza celei mai convenabile oferte, documentația tehnică a investiției nu este nici acum finalizată, deși numelui antreprenorului i s-a dus demult buhul. Abia de acum încolo este așteptată o hotărâre de guvern care să aprobe o suma exactă sau indicatorii tehnici pentru investiția de la Focșani. Documentațiile de proiectare au fost avizate de Regională abia la sfârșitul lunii mai a.c, în timp ce "indicatorii tehnico-economici ai acestei investiții urmează sa fie aprobați prin Hotărâre de Guvern pe baza avizului Consiliului Interministerial", se arată într-o informare a Regionalei CF Galați. În același material privind lucrările de "modernizare a stației CF Focșani la standarde europene", intrat în posesia redacției noastre, se specifică negru pe alb: "Contractarea lucrarilor se va face prin negociere cu o singură sursă, conform aprobării MLTPL prin actul nr.1/1317/2002, constructorul desemnat fiind SC Aispa Stars '95 SA, care a prezentat în data de 4.07.2002 (sic!) oferta financiară și documentele pentru contractare, în vederea analizării". În intenția beneficiarilor stă nu numai prelungirea tunelului pietonal, dar și copertina la tunel, refacerea peronului principal, racordurile la utilități și amenajarea pieței gării. De remarcat că același Corneliu Prunache mai ia ceva bani și pentru alimentarea cu gaze a Gării, pentru că o altă firmă pe care o administrează, SC Mecano Serv SA, figurează ca subproiectant în devizul Ministerului Transporturilor.

Modul în care banii publici sunt direcționați prin asemenea metode către firmele de partid a mai fost semnalat și în edițiile trecute ale "Ziarului de Vrancea". Cornel Prunache și a sa Aispa Stars '95, de departe cea mai "de suflet" societate a PSD în zonă, sunt protagoniștii și altor afaceri scandaloase, pe care le vom dezvălui în numerele noastre viitoare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.