Foto | Legumicultorii vrânceni față-n față cu provocările și speranțele anului 2022
Veşti bune pentru legumicultorii vrânceni la început de an: pot primi 4000 euro pentru susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate, în ciclul de producţie 2022.
Legumicultorii vrânceni pot primi un ajutor de minimis de 4000 euro, în condiţiile în care vor cultiva tomate, ardei gras, kapia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde, „în spaţii protejate - spaţii închise-, în care factorii de vegetaţie sunt dirijaţi pe întreg ciclul de producţie, respectiv sere/solarii”, perioadă în care cultura de legume parcurge etapele de vegetaţie şi realizează producţia. Plafonul maxim alocat pentru această schemă de sprijin este de 225 mii lei. Sprijinul se acordă pentru tomate în ambele cicluri de producţie, iar pentru restul legumelor doar în ciclul II de producţie, programul derulându-se prin Direcţiile Agricole.
În opinia specialiştilor şi nu numai, programul „Tomata” a fost un succes, de aceea legumicultorii vor beneficia şi în 2022 de acest un ajutor de minimis. Proiectul de Hotărâre, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, a venit însă cu o „surpriză” pentru legumicultori, cantitatea de roşii pe care trebuie să o obţină şi să o comercializeze, este aproape dublă faţă de anul trecut, iar mulţi dintre cei interesaţi nu cred că vor face faţă.
Domnul Iulian Gheorghiţă, din satul Făurei, accesează proiectul, mai ales că nu o face pentru prima oară.
- Aţi fost mulţumit? întreb
„Am fost mulţumit”.
- Aţi reuşit să scoateţi producţia la timp? întreb
„Da. Anul acesta am înţeles că vor da la ciclul I 3000 euro pentru tomate şi la ciclul II, pentru ardei gras, kapia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde, 1000 euro. Mă înscriu la ambele”.
- Faţă de anul trecut, acum trebuie să produceţi o cantitate mai mare de roşii. Faceţi faţă?
„Nu ştiu, sperăm, e cam la ghici, e prea mare cantitatea, aproape dublă.”
- Dacă nu faceţi faţă?
„Mă orientez şi eu, dacă dau bani la salată, pun salată, sau ceapă verde, sau fasole păstăi, ce ştiu că pot să scot”.
- Ce soiuri de roşii puneţi?
„Hibrizi, pentru că au puterea de a scoate cantitatea respectivă. Soiuri autohtone, mai puţin.”
Putere de muncă e, terenul e, dorinţa de a face treabă bună există şi totusi, aveţi o problemă?
„Problema sunt cantităţile pe care ni le cer, sunt prea mari, trebuie investiţie mai mare, foc, răsadurile au nevoie de căldură, îngrăşăminte şi substanţele aferente. Toate sunt scumpe”.
- Cheltuiala e mare?
„Foarte mare, ce luăm pe mere, dăm pe pere.”
- A fost o veste bună, sau...
„E bună, doar pe jumătate”, mai spune domnul Iulian Gheorghiţă.
Maria, soţia lui Iulian, care vine tot dintr-o familie de legumicultori, spune că asta face de când se ştie şi-i place, dar şi-ar dori ca şi câştigul să fie pe măsura efortului. Porneşte alături de familia ei într-un nou an agricol cu speranţă multă.
„Pornim la drum pentru că, dacă am început, mergem mai departe, trebuie să supravieţuim din munca noastră. Ne dau bani cât vor ei, noi trebuie să le dăm cât spun ei, dar n-o să iasă pentru că este cantitate mare. Banii pe care îi primim se duc în investiţii, este cheltuială. Toate trebuie să fie bio, încălzite, muncite”, spune doamna Maria.
- Dacă nu faceţi cantitatea care vi se cere?
„Va trebui să ne retragem şi nu ne vor mai acorda ajutor”, mai spune doamna Maria Gheorghiţă, din Făurei, bazin legumicol important al judeţului Vrancea.
Domnul Eugen Samoilă, din Garoafa, cultivă roşii româneşti, care sunt mai căutate şi mai bine plătite. Pe el îl nemulţumeşte documentaţia care este cerută pentru accesarea proiectului.
„Cam multă stufăraie în documentaţie, multe acte. În loc să pierdem timpul cu atâtea acte, noi muncim la solar.”
- Ce soiuri de roşii folosiţi?
„Florida, Inima Boului, Marisa, roşii foarte bune, gustoase, zemoase... ”, mai spume domnul Eugen Samoilă.
„Accesez acest program prima oară”, spune domnul Ricu Saulea, tot din Garoafa. Abia aşteaptă să înceapă treaba.
- Ce speranţe aveţi? întreb
„După cum am auzit la alţii, au fost bune”.
- Vă faceţi griji cu desfacerea, având în vedere cantitatea de roşii cerută?
„Nu-mi fac griji, desfacerea o fac în pieţe de en gros”, mai spune domnul Saulea.
Şi la Bătineşti, gospodarii abia aşteaptă să înceapă treaba. Solarele sunt pregătite, pământul mărunţit bine..., dar doamna Nicoleta Vremeş, are o mare nemulţumire.
„Este imposibil de realizat şi am renunţat din start la primul ciclu, Este prea mare cerinţa la roşii, 5600kg. Unde vor merge toţi legumicultorii să-şi vândă marfa? Desfacerea va fi foarte dificilă. Oferta va fi mult mai mare decât cererea. Nu avem măcar o fabrică de procesat roşiile”.
- Renunţaţi? întreb.
„Vom accesa ciclul II, o să facem mai multe culturi. O să punem castraveţi, fasole păstăi, o să punem şi roşii, ardei...”, mai spune doamna Nicoleta Vremeş, a cărei familie se ocupă de ani buni de legumicultură.
Directorul Direcţiei Agricole Vrancea, domnul Ticu Costandache este optimist şi crede că în jur de 100 legumicultori din județul nostru vor accesa proiectul prin care pot primi acest ajutor de minimis in valoare de 4000 euro.
- Ce criterii de eligibilitate trebuie sa îndeplinească legumicultorii care doresc să acceseze acest proiect ? întreb
„Să solicite ajutorul de minimis prevăzut, să utilizeze o suprafaţă cumulată de minimum 1000 mp/ciclu de producţie, cultivată exclusiv cu una dintre culturile prevăzute: tomate pentru ciclul I sau ardei gras, kapia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde, pentru ciclul II. Să marcheze suprafaţa prevăzută, la loc vizibil, cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere legume, anul 2022, beneficiar numărul...., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului.../, să obţină producţiile minime corespunzătoare culturii înfiinţate, să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ- teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate, în anul 2022 şi să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean.Neapărat să facă dovada obţinerii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcţie de forma de organizare. Noutatea ar fi că un beneficiar poate accesa ajutorul de minimis şi în ciclul I (3000 euro) şi în ciclul II (1000 euro)”, a spus directorul Direcţiei Agricole Vrancea.
Valorificarea producţiilor se face în perioada 1 martie-10 iunie 2022 inclusiv, pentru ciclul I şi 20 octombrie - 9 decembrie 2022 inclusiv, pentru ciclul II de producţie. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă, pe fiecare ciclu de producţie, în anul 2022. ( Janine VADISLAV )