Local

Foto | Ion Dichiseanu și Adjudul în documente de arhivă

Florin Marian Dîrdală
6 feb 2023 4024 vizualizări

În orașul din nordul județului Vrancea ce a devenit, din anul 1968, municipiul Adjud, nu a fost suficient un singur monstru sacru al scenei și al filmului. Localitatea nu s-a mulțumit doar cu marele Emil Botta, cel despre care vom încerca să aflăm cu altă ocazie mai multe informații documentare. A trebuit să se nască, tot aici, un alt titan al celei de-a șaptea artă, maestrul Ion Dichiseanu, în legătură cu care anul acesta se vor împlini 90 de ani de la naștere și 2 ani de la moarte.  

Dar să aruncăm o privire prin alte publicații și să răsfoim niște documente ca să aflăm și mai multe detalii despre primii ani de viață ai artistului în frumoasa localitate de la întretăierea celor mai însemnate ape din Moldova sau România: Siretul și Trotușul

.În primul rând, Adjudul, cel prin care trecem uneori, în drum către Bacău, a apărut, relativ de curând, la scara istoriei și anume de vreo două secole, fiind întemeiat de localnicii ce au părăsit o vatră mai veche a târgului ce ar corespunde în prezent cu  Adjudul vechi și au migrat, mai la sud, la doar 3 km distanță, stabilind începuturile și formând unitatea administrativă Adjudul Nou, care, prin dezvoltare urbană, a devenit ceea ce cunoaște toată lumea, adică actualul municipiu Adjud.În primii anii de atestare a localității viața adjudenilor s-a desfășurat într-un ritm liniștit.Acest ritm s-a accelarat, însă, semnificativ atunci când România a decis să se modernizeze și a plătit construirea primei linii ferate din Moldova, Roman-Mărășești, dată în folosință definitiv în 1872, dar și prima stație de cale ferată, la Adjudu Nou, care a deservit, de la bun început, Serviciile de poștă și telegraf

.Dezvoltându-se atât partea de curierat, cât și cea de transport persoane și mărfuri, dar mai ales depoul care servea la întreținerea parcului de locomotive și vagoane, normal că a fost nevoie de multă forță de muncă pe care conducerea Căilor Ferate Române a procurat-o din  toată țara.Așa că după cum a povestit însuși artistul Dichiseanu, străbunicul său născut, cândva, pe la jumătatea secolului al XIX lea, dar și bunicul ori tatăl lui, Dichiseanu Stefan de pe lângă Călărași, venit pe lume la 13 martie 1893,  s-au angajat ca ceferiști cu salariu fix și bun cu care au reușit să- și întrețină numeroasele lor familii. Statia Adjud și depoul CFR de aici,o dată edificate, au avut nevoie nu doar de ceferiști buni, ci de salariați permanenți cu domiciliu în imediata apropiere, așa că în estul orașului Adjud, până în liniile feroviare, în zona străzilor Gării și Avram Iancu de azi, șefii de la Căile Ferate Române au decis să finanțeze din bugetul unității lor construirea unui cartier, numit pavilioanele CFR, destinat familiilor acestor serioși lucrători care sunt angajații CFR.

Așa că și tatăl lui Dichiseanu a primit jumătate din casa de la nr. 18, pe strada Avram Iancu, care azi nu mai are nicio legătură cu respectiva familie, dar măcar putem ști unde a crescut micul Dichiseanu și numeroșii lui frați și surori. Și de aici a povestit mai bine maestrul,  după cum urmează

M-am născut la Adjud, pe 20 octombrie 1933.Tatăl meu, ceferist, provenea de la Dichiseni-Călăraşi, mama de la Feteşti. Am fost nouă copii pe care mama ne-a distribuit, după vârstă, pe unii în grija celorlalţi. Noi eram nouă copii.Tata , fiind ceferist, nu avea posibilități materiale să ne răsfețe.Probabil de aceea am răsfăţat-o atât pe fata mea.Și bunicul și străbunicul au fost ceferiști.Sunt născut la Adjud. Adjud, nod de cale ferată în Moldova.Fac precizarea aceasta pentru că unii îl confundau cu Aiud, din Transilvania Eu m-am născut la pavilioanele CFR-ului de la Adjud. Mi-am petrecut copilăria cu mingea de fotbal printre liniile de cale ferată! La Adjud m-a adus barza. Locul copilăriei mele mi-a rămas în amintire cu o gară cenuşie, lungile convoaie de vagoane, pădurea Lahovari, prin care treceam în drumul către şcoală, şcoala unde învăţătorul Pătrăşcanu mi-a pus întâia dată condeiul în mână…Am avut însă parte de o copilărie minunată: aveam o casă frumoasă, cu o curte mare, aveam o gospodărie îndestulată, mare par­te din hrană o cumpăram de la oltenii care veneau cu cobiliţele la poartă (de la ei luam fructe şi legume, în vreme ce laptele, brânza şi smântâna ni le aduceau Lu­creţia şi Ortansa, două ţărănci care locuiau în apro­pierea Adjudului ( parcă le văd şi acum în faţa ochi­lor)... Ei, şi în curtea asta a casei, aveam şi un cuptor de pâine mărişor, care funcţiona pe bază de lemne şi un­de mamei îi plăcea să coacă pâine proaspătă, iar no­uă, copiilor, să ne închipuim... actori!

Cercetând  și căutând prin arhive pentru suportul documentar al poveștii de mai sus iată ce s- a putut afla:

În legătură cu nașterea actorului s-a transmis de la ofițerul de stare civilă al municipiului Adjud următorul mesaj:”În urma solicitării dumneavoastră, vă comunicăm că Legea 679/2016 nu ne oermite să vă furnizăm date despre alte persoane decât cu acordul persoanelor în cauză.În situația dată vă confirmăm că Ion Dichiseanu este născut în anul 1933 la Adjud.”

Botezul l-a primit la biserica parohială cu hramul Sf Dumitru, cea construită din caramidă la anul 1888, iar clasele primare le-a urmat la școala primară situată în trecut pe strada General Florescu, chiar lângă Școala primară de fete, imobil compus din 8 camere, dintre care 4 rezervate pentru sălile de clasă și una pentru cancelarie, construcție a Ministerului Educației Naționale din anul 1904.

Mai departe un recensământ din anul 1941 al localității Adjud păstrat în depozitele Serviciului Județean Vrancea al Arhivelor Naționale prezintă familia Dichiseanu așa cum s-a putut recenza la acel moment: Dichiseanu Stefan(tatăl), Dichiseanu Agapia(mama), Dichiseanu Ioan (actorul ), Dichiseau Aurelian (fratele), Dichiseanu Eugenia(sora), Dichiseanu Ana (sora ) și un anume Iancu Ștefan. Alți membrii ai familiei nu mai sunt consemnați la acea dată, deși actorul a susținut că au fost 9 frați la părinți, așa că probabil erau plecați de acasă, fie la studii, fie își întemeiaseră propriile familii. 

A urmat trista aventură a casei Dichiseanu după întoarcea armelor, la 23 august 1944. Iată ce se știe despre această perioadă:

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, familia viitorului actor a fost supusă unor încercări foarte mari. În acea perioadă, germanii aveau acces la toate căile ferate române, motiv pentru care tatăl lui Ion Dichiseanu a fost obligat să li se alăture din cauza meseriei pe care o exercita. Dacă la început lucrurile au mers bine, treptat germanii au început să vină acasă la familia actorului, viața lor fiind pusă în pericol în momentul în care România s-a răzvrătit împotriva Germaniei.Ion Dichiseanu a fost luat prizonier împreună cu patru dintre frații săi, dar și cu părinții acestora, urmând să fie duși la Salzburg, într-un lagăr de concentrare. Norocul a fost că omenii legii din Ungaria nu au fost de acord cu uciderea românilor, cetățenii venind adesea să le ofere mâncare și apă pentru a putea supraviețui.În momentul în care au ajuns în Austria, toți prizonierii au fost băgați în bărăci îngrădite cu sârmă, unde soarta a făcut ca familia Dichiseanu să nu moară în timpul bombardamentelor americanilor. Timp de un an au fost  prizonieri ai lagărului de concentrare din Salzburg, urmând ca după eliberare familia sa să primească un ajutor considerabil din partea germanilor, cu condiția de a rămâne acolo.Tatăl lui Ion Dichiseanu a refuzat oferta, iar în drum spre România au avut de înfruntat o zonă controlată de ruși, moment în care sora de doar 13 ani a viitorului actor a fost pe cale de a fi abuzată sexual.

 Reîntorși la Adjud, în anul 1945, pe vremurile de sărăcie de după razboi au fost nevoiți să facă sacrificii cu toții. Si poate că atunci s-a întâmplat misterul în destinul viitorului actor. Părinții nu muriseră încă, cel puțin așa rezultă din listele electroale ale anilor 1947 și 1950, în care figurează atât tatăl (Dichiseanu Stefan), cât și mama(Dichiseanu Agapia, în 1947,  sau Aurelia in 1950(un aspect neclar).Dar Ioan (Ion ) Dichiseanu se săturase de necazuri. A lăsat școala, s-a angajat la CFR, apoi a mers la Galați la o școală profesională industrială.A plecat și de aici a reluat școala, de data asta la București (ajutat de o soră care locuia în capitală ), unde a terminat și învățământul secundar la Liceul ”Dimitrie Cantemir”. Mai departe marea aventură a vieții l-a condus la porțile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică pe care l-a terminat în 1959. Iar din acest punct talentul și notorietatea nu l-au mai putut ocoli nicio clipă, de la primul film Heraclea Darclee, până la sfârșitul carierei. Așa că mulțumim, Maestre, pentru tot !

Citiți și:Ion DichiseanuFilme cu Ion Dichiseanu

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

Citiți și:Un an de la plecarea dintre noi a actorului născut la Adjud, într-o familie cu 9 copii- Ion Dichiseanu - de la Politehnică la actorie. A jucat în peste 50 de filme. Rolul din „Toate pânzele sus” reper pentru cariera sa;

Foto | Câteva concluzii după încheierea primei ediții a Festivalului de Teatru, Film și Muzică ”Ion Dichiseanu” de la Adjud;

VIDEO | Detalii de ultimă oră despre prima ediție a Festivalului de Teatru, Film și Muzică „Ion Dichiseanu” de la Adjud;

Piațeta din fața Casei de Cultură din Adjud va purta numele actorului Ion Dichiseanu;

VIDEO | Actorul Ion Dichiseanu, originar din Adjud, a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu din București;

A murit actorul Ion Dichiseanu, originar din Adjud;

Mesajul primarului municipiului Adjud, după aflarea tristei vești a decesului actorului Ion Dichiseanu;

Actorul Ion Dichiseanu, originar din Adjud, internat în stare gravă la Spitalul de Urgență Floreasca;

Ion Dichiseanu  -  ”Adevărul mai frumos decât legenda ...”;

VIDEO+Galerie Foto!!!Ion Dichiseanu la 82 de ani: „Ce vârstă ai? Vârsta pe care o arăți!”;

Ion Dichiseanu va primi cheia Municipiului Adjud;


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.