Regimul comunist, o perioadă pe care trebuie să o uităm sau nu?!  

Într-o cămăruță a Serviciului Județean Vrancea al Arhivelor Naționale, încăpere în care  se țin lucruri mai puțin importante, au fost găsite recent câteva planșe colorate și pline cu fotografii ce se referă la cele mai importante realizări din Epoca de Aur.Ele au fost depozitate acolo, cu siguranță, în acele momente tulburi din decembrie 1989, când  foștii șefi ai Arhivelor Naționale, mai ales cel ce coordona acest departament din Vrancea, au decis că trebuie să le pitească undeva, cât mai mai ferit, dar totuși să nu le arunce.Nu au fost distruse, fie din cauza faptului că profesia de arhivist te obligă să păstrezi orice fel de document, fie pentru că, în ascuns, se credea că acest infam regim comunist încă nu-și spusese ultimul cuvânt și la o adică, se putea restabili, dintr- un moment în  altul.

Cine știe ce o fi  fost în mintea funcționarilor Arhivelor Naționale, atunci , în  decembrie 1989.Important e că aceste ilustrații de pe vremea veche au fost găsite de cei ce activează în prezent și cu toate că prezintă o realitate, cel mai probabil deformată, a vremurilor când clasa comunistă era atotputernica, poate că ar trebui dezvăluite și în atenția dvs, în special pentru motivul că din ele se pot trage diferite concluzii, asta depinzând de fiecare dintre noi.Concluzii, poate întemeiate sau poate nu, conform celor consemnate și imortalizate în aceste reproduceri.Unele dintre fostele realizări comuniste se pot vedea și azi în teren(blocurile, școlile, spitalele), altele se pot analiza din auzite( fabricile, întreprinderile, combinatele ), dar cele mai multe sunt exagerări și halucinații ale unui regim aflat pe culmile unei măreții false, dar care, de fapt se prăbușea, în fiecare zi, în cea mai întunecată gaură neagră din istorie.

Așa că urmează întrebarea la 36 de ani de la prăbușirea regimului comunist din România. Merită păstrate ori  admirate aceste mărturii ochioase ale acelor timpuri sau nu? Asteptăm sugestii.Până atunci  iată câteva date din cele inscripționate pe aceste cartoane colorate și editate în anul 1976:

„ Poporul unit in jurul partidului, constructor al propriilor destine” sau „ Avem în față un minunat program de dezvoltare a patriei, de înălțare a ei pe culmi tot mai înalte de progres și civilizație socialistă. Prin realizarea acestui luminos program vom asigura un viitor fericit patriei noastre și pentru aceasta merită să ne dăruim toate forțele , întreaga noastră capacitate de muncă și de creație” .„ Partidul Comunist Român, detașament activ  al mișcării comuniste și muncitorești internaționale”.„ Politica externă a României în cifre și date ”. „ Succese ale sportului românesc în România existau ( anul 1976) 9.265 asociații sportive, 117 cluburi sportive, 9.511 baze sportive, 64.698 sportivi clasificați, 389 maeștri emeriți ai sportului, 102 antrenori emeriți, 46 ramuri de sport, 31 federații sportive, 76 campioni mondiali, 81 campioni europeni, 142 de școli sportive și licee cu program de educație fizică” . „ Principalii indicatori ai dezvoltării economice  sociale a României, prezentare din care iese în evidență planul  de construire apartamente  pentru perioada  1976-1980, anume simbolicul  și colosalul număr de 1.000.000 de locuințe recepționate”, misiune îndeplinită de altfel.„ Politica Partidului Comunist Român în domeniul ridicării nivelului de trai al întregului popor” și, tot așa,  multe alte asemenea lozinci, imagini, cifre și laude.

În final se pot adăuga multe alte lucruri, cum că a fost mai bine pe atunci sau că e mai bine acum, ori că nu a fost bine, nici atunci și nu e bine, nici acum. Răspunsul la întrebările acestea nu e usor de dat.Cu siguranță cei ce regretă vremea comunistă ( în special cei în vârstă ) regretă, de fapt, fără să recunoască, tinerețea de altădată, iar cei ce  tânjesc după  acele timpuri , fără să le fi trait, sunt, poate, curioși, naivi sau nemulțumiți de zilele actuale.Indiferent de motive și de dorințele fiecăruia, lumea merge înainte, cu bune și cu rele sau mai bine spus viața merge mai departe și ar trebui să privim înainte și nu înapoi.

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea