Local

Foto | Cum sunt acum tratați, în Vrancea, micii proprietari de păduri de dinainte de 1948 și cum o făcea regimul comunist acum 70 de ani

Florin Marian Dîrdală
14 mai 2024 2659 vizualizări
Un act normativ banal, pe de o parte, iar pe de altă parte, o recunoaștere indirectă din partea regimului comunist a proprietăților silvice particulare, ce au aparținut cetățenilor înainte de 1948. Așadar în urmă cu 7 decenii, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român au dispus să se constituie păduri comunale din pădurile sau parcelele de păduri care au format proprietăți în suprafață de până la 20 de ha și care au intrat în patrimoniul forestier al statului după 1948.Acestea păduri urmau a se da, începând cu anul 1954, în administrarea și gospodărirea comunelor pentru folosința țăranilor muncitori. Suprafața propusă a fi încredințată comunelor din toată țara, era de circa 550 000 de hectare.Mai pe înteles, constituirea pădurilor comunale s-a făcut, având la bază identificarea proprietăților sub 20 de ha deținute înainte de 1948 de țăranii muncitori. Prin acest H.C.M oamenii nu și-au primit înapoi proprietățile silvice. Dar acestea au fost luate în evidență pentru ca în acest fel să se stabilească suprafața de pădure ce trebuia rezervată comunei de domiciliu a foștilor proprietari de pădure de până la anul  1948.Pe teritoriul actualului nostru județ, în zona istorică Vrancea, dezbaterile pentru constituirea pădurilor comunale au fost intense si anevoioase. 

S-au cerut de la ocoalele silvice ale regiunii peste 7000 de ha pădure, adică cam 200 de ha pentru fiecare comună în parte.Dar când s-au adresat celui mai mare Ocol Silvic, Tulnici, pentru suprafața aferentă de pădure ce trebuia predată de acesta, Ocolul a răspuns că „nu are păduri de predat în cadrul H.C.M 2315/1954”.Deoarece, „toate pădurile Ocolului Silvic Tulnici sunt păduri industriale, iar în anul 1948 aparțineau fostelor Obști din Vrancea și composesoratelor din Regiunea Autonomă Maghiară”.  Revenind la regulamentul exploatării pădurilor comunale putem reține câteva aspecte precum:

„ Materialul lemnos rezultat din exploatarea acestor păduri va putea fi folosit pentru nevoile obștești ale comunelor, iar beneficiarilor, locuitorii acelor comune, li se repartiza materialul lemnos pentru nevoile lor gospodărești si alte treburi de interes colectiv.Repartizarea cantităților se va face de către Comitetul de gospodărire a fondului silvic comunal și va fi supus spre aprobare Comitetului Executiv al Sfatului Popular Comunal.” Iar deosebit de important era faptul că „la repartizarea masei lemnoase vor avea întâietate țăranii muncitori care au avut păduri, trecute în patrimoniul statului după 1948, dar nu vor fi neglijate nici femeile, văduvele, copiii orfani și bătrânii a căror ajutorare va fi hotărâtă cu prioritate. Aceștia își  vor primi materialele lemnoase tăiate și chiar transportate. Doborâtul , fasonatul, scosul și transportul materialelor lemnoase se vor face cu respectarea regulilor silvice în vigoare. Această cantitate ce va fi exploatată se va calcula în funcție de ciclul de producție care va fi de 15 ani la zăvoaie, 20-30 de ani la crâng și 80-100 de ani la codru.”

După aplicarea acestui H.C.M s-a procedat și la verificarea pe teren a eficacității lui, în câteva comune din Vrancea istorică, urmărindu-se modul de administrare și gospodărire a pădurilor date în folosință. Astfel s-a observat că „prin atribuirea acestor păduri comunale s-au obținut rezultate bune în ceea ce privește aprovizionarea cu lemne de construcție și foc a țăranilor muncitori, ceea ce a dus la întărirea economică a gospodăriilor acestora, dându- le posibilitatea să-și construiască case, grajduri, garduri etc.  

Pe de altă parte din lipsa de preocupare a organelor de conducere s-au facut și tăieri de arbori în afara parchetelor delimitate, fără respectarea regulilor silvice și fără preocupare pentru  regenerarea parchetelor, fapt care poate duce la degradarea pădurilor și la erodarea solului.” 

Concluziile negative ale raportului întocmit în urmă cu 70 de ani au fost mai multe, dar nu are rost să înșirăm fiecare punct defectuos observat de autorități în acea perioadă.Important ar fi de specificat faptul ca regimul comunist, așa inuman și abuziv cum a fost catalogat, i-a recunoscut pe micii proprietari de păduri de dinainte de anul 1948.Iar pădurea deținuta de aceștia în trecut a revenit în administrarea comunelor de care respectivii mici proprietari depindeau .

În prezent două chestiuni ar rezulta din această stare veche de fapte.Că urmașii acestor proprietari de păduri ar trebui să-și obțină cu toții drepturile legale de proprietate. Chiar dacă proprietățile lor au fost de mici dimensiuni nu trebuie uitați de autorități.Dacă retrocedarea marilor proprietăți silvice s-a făcut în mare grabă și să zicem că ar fi încheiată, cu toate că mai există încă multe semne de întrebare, poate că ar trebui ca și micii proprietari de suprafețe silvice, prin  urmașii lor, să-și obțină proprietățile care le-au  aparținut. Iar autoritățile comunale care dețin păduri în prezent, conform anexelor, poate că ar trebui să se preocupe mai mult de bunăstarea membrilor comunităților lor,  așa cum în urmă cu 70 de ani, acest H.C.M 2315/1954, un act normativ comunist până la urmă, a dispus în folosul locuitorilor așezărilor din Vrancea și România.Și mai ales în sprijinul persoanelor lipsite de ajutor, conform  celor menționate  mai sus:„femeile, văduvele, copiii orfani și bătrânii vor fi ajutați cu material lemnos tăiat și transportat până la locuința acestora.” 

În ceea ce privește evidența de azi a pădurilor Unităților Administrativ Teritoriale  din județul Vrancea, aceasta este una care necesită actualizare, fapt pentru care rog pe această cale Garda Forestieră Focșani să dispună verificări în continuare și să aiba în vedere cazul nou semnalat  în ce privește pădurea UAT Câmpuri, după cum urmează: Statutul Comunei Câmpuri de pe pagina de Internet a Primăriei Câmpuri-chiar pe ultima pagina a Statutului, la punctul 76, în inventarul privat al Comunei Câmpuri se menționează 169 hectare (1.690.000 metri pătrați) fond forestier la punctul Bătrâni. Este suprafața care apare și în presă.

DS Vrancea, Garda Forestieră, mi-ați  comunicat 118,42 ha.

Care este adevărul? 

Cu multe muțtumiri!  

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.